Întotdeauna paginile acelea m-au făcut curioasă, chiar dacă știam care va fi continuarea. Dar astăzi nu. Astăzi gândul îmi este în altă parte, departe de rândurile scrise ordonat.
Gândul îmi fuge de fiecare dată la băiatul cu fulgi de nea în păr, la felul în care mi-a mulțumit și cum l-am privit fugind.
De câteva zile îmi petrec timpul privind pereții, ţinând cartea în mână. Pereții camerei trei de la etajul doi.
^Δ^
îmi cer scuze fiindcă postez atât de greu (:
