" C-ce faci aici? " Corpul încă îmi este lipit de perete, obținând o strâmbătură din partea băiatul.
" Am venit să-ți mulțumesc, ca un om normal. " Mă privește cu ochi mari, apoi se uită la flori și iar la mine. " Mulțumesc pentru ajutor. "
Zâmbetul îi este unul de recunoștință, unul care mă face să mă simt ciudat, aproape minusculă.
" C-cu plăcere. " Florile încă sunt în fața mea, îmi apropii degetele și le apuc ușor. Pentru un moment, aproape inexistent, degetele sale trec peste ale mele.
^Δ^
păreri? ^-^
