Normal life?Impossible//IN CURS DE EDITARE//

Capitolul doi

  Sunt in fata liceului pe banca unde ma asez mereu.
   Il observ pe Drake venind cu brunetul pe urmele sale ,zâmbesc roșind ușor la vederea sa .
Imi inchid jurnalul si îi salut pe baieti:

  – Buna!

  – Hei Lie!
 
  – Haideti la o cafenea Lie, trebuie sa ne ajuti.

  In curand ajungem in capatul strazii, intram si ne asezam la o masa,luam o cafea si incepem sa vorbim:

– Mama nu trebuie sa afle ca sunt pe cale sa fiu exmatriculat. Știi foarte bine ca probleme sale de sănătate se agravează. Minoritatea asta nu trebuie sa ajungă la urechile ei.

   – Nici eu nu vreau sa afle, dar ce pot sa fac?

  – Sa imi faci mie si lui Drake dosarul ala nenorocit !
– Te rugam si eu am nevoie,parintii mei au o reputatie si daca as fi exmatriculat i-as face de ras ,plus ca m-ar cam  da afara din casa.

   Surâde ușor uitandu-se insistent la mine .
  Cuvintele imi ies involuntar din gură facandu-i pe cei doi sa zâmbească .

   -O sa va ajut .

  Baietii ma iau in brate, iar eu incep sa rosesc vazandu-l pe baiatul cu ochi albastri langa mine,sper sa nu se observe.

-Bine,dar am o intrebare ,la care va rog sa-mi raspundeti sincer.Ce fumati?

  Își schimba priviri cu subînțeles evitând răspunsul meu .

-Cred ca trebuie sa mergem acasă .
-Baieti!
-Marijuanna!

    Îi privesc uimita .E interzisa in New York .

   -Dar ...De unde o luati?

  -Nu conteza!

  Peste câteva minute de tacere părăsim cafeneaua intrând intr-un parc ,raman in urma si reușesc sa aud discuția lor .

  -Trebuie sa terminam cu asta!

  -Raymond?Banii? Nu te poți retrage in plin sezon de transporturi .
  
   -Ea nu trebuie implicată in asta .

   Raman pe gânduri la auzul acelui nume .Nu il cunosc ,dar prin cartier îmblă zvonuri ca ar fi un cap de mafie .
    Ușor realizez ca treburile in care cei doi sunt incalcici nu sunt deloc curate si simt o ușoară dezamăgire la adresa fratelui meu .Trebuie sa iasă din tot cu mâinile curate.

   Ajungem in fata vilei în care locuiește Drake .Intra si se întoarce rapid cu câteva documente pe care mi le înmânează .

   -Îți mulțumesc pentru ajutor .

   Imi zâmbește cald ,iar eu simt cum fiecare celula din corpul meu accelerează dorind sa explodeze .

  Dupa vreun sfert de ora ajungem acasa,suntem singuri,un avantaj pentru noi !Ne lasam ghiozdanele si incepem sa cautam prin camera mamei actele necesare,gasim tot,iar Liam se duce sa faca niste copi ,eu raman sa caut un dosar si niste folii ,cautand dau peste un document in care scria.Ca tata a murit ucis!Nu-i posibil.Tata a fost bolnav.Plansul ma cuprinde ,bag totul la loc si fug in camera mea,si stau plangand pana cand intra Liam si ma gaseste,se alarmeaza nestiind ce e cu mine:

  -Ce ai patit?

   -Tata nu a murit de boala ,a fost impuscat,tu stiai,nu-i asa?!

   -Da...

Ma ia in brate pana cand m-am oprit din plans.Am fost mintita sau poate mai bine a fost asa.

   Seara imi caut disperata jurnalul in care am scris ceea ce aflasem in cursul zilei .

   -Liam !Jurnalul meu e la tine?
   -Nu .
   -Spune-mi ca e o glumă .