Ma trezesc odihnita...Deschid ochii si vad ca sunt cu
capul pe pieptul lui Drake.Nu are tricou pe el...Îsi
tine o mana peste talia mea...Ma simt atat de
bine,acum ca sunt langa el,ah rana de la mana inca
ma doare... O sa ma inbrac cu o bluza lunga in avion
si probabil o esarfa.Nu vreau sa aud intrebari stupide
cu ,,Ce ai facut fata" sau sa vad oameni uitandu-se
la mine.I-am patat camasa lui Drake de sange,aff
,taieturi idioate...Nu stiu ce s-a intamplat
aseara...Mama zicea ca are ceva de discutat cu
noi.Nu pot sa dau ochii cu ea...Stai azi plecam
acasa...Da o sa o vad pe Erika,cu Rebe nu stiu ce mai
e,dar vreau sa-i spun vreo doua sa ma tina minte!
Acum observ ca printul meu s-a trezit si se uita
zambind la mine.Ma apropi de buzele lui si il sarut.
D:-Cum se simte printesa mea?
E:-Destul de bine!
D:-Ahh lasa ,taieturile o sa se vindece,nu o sa
te mai doara.Vad ca ai mai sangerat...O sa treaca
curand...Acum scuza-ma ,eu ma ridic sa fac
bagajele.Tu stai si odihneste-te!
E:-Nu,vreau sa vorbesc cu mama! Am multe lucruri de
lamurit!
D:-Lie,e mai bine sa te odihnesti!
E:-Drake!
D:-Cum vrei...
Drake se duce la dus,iar eu imi iau un maieu si
niste pantaloni scurti lejeri.Ma ridic din pat cu o
durere de picior..ahh la inceput ma chinui sa merg
,dar ma abijuiesc cu durerea.Cand ajung la usa ma
opresc si trag aer in piept.Deschid si il vad doar
pe Liam care sta pe canapea.Se ridica si ma ia in
brate sarutandu-ma pe frunte,se departeaza si ma
priveste cu ochii aproape in lacrimi,nu stiu ce se
intampla...
L:-Lie...
E:-Liam ce e?Unde e mama?
In acel moment Drake iese din camera si vazand ca ma
nelinistesc vine in spatele meu si ma strange in
brate...
D:-Lie ...Orice ar fi,te rog!Stai linistita!
Nu zic nimic.Stau si astept in bratele iubitului meu
raspunsurile pe care le vreau de atata timp...
L:-Stai jos si te rog ,iarta-ma ca trebuie sa-
ti spun toate astea acum... Eu nu am stiut nimic,jur!
E:-Bine..
Ma asez intr-un capat al mesei ,Liam este in
celalalt .Drake se aseaza langa mine tinundu-mi mana
YOU ARE READING
Normal life?Impossible//IN CURS DE EDITARE//
ActionDacă alegi să citești asta, nu mă judeca pe mine sau stilul în care e scrisă. E doar o carte scrisă de o puștoaică de 13 ani, cu care puștoaica aia a crescut timp de un an. Am motivele mele pentru care păstrez cartea postată.
