Capitolul 4 - Poor unfortunate souls

161 5 4
                                    

Capitolul 4 sper sa va placa, probabil luni sau marti voi posta capitolul 5 :D

A da si stiu, titlul este al unui cantec din desenul animat: Mica sirena, dar mie imi place mai mult varianta Jonas Brothers.

Chapter 4 - Poor unfortunate souls

Plansetele ei se auzeau in surdina, lovindu-se de peretii din lemn solid. Incerca fara prea mult succes sa scape din stransoarea lui puternica, nu trebuia sa fie asa, trebuia sa fie o noapte ca oricare alta cu fetele de la han servind scuzele acelea penibile de barbati.

Mainile ii erau inclestate deasupra capului, gatul si umerii ii erau acoperite de sarutari lungi si pasionale care ar fi trimis-o in al noualea cer daca nu ar fi fost faptul ca urma sa fie silita sa faca ceva ce nu isi dorea.

Dadu drumul unui tipat scurt cand mana lui inainta sub rochia ei 'Asta e, s-a terminat, numai o minune ma mai poate salva' se gandi ea in timp ce lacrimile ii cadeau siroaie pe obraji.

-GILBEEERT !!!! se auzi un strigat urmat de usa care se lovi zgomotos de perete. Si minunea avu loc !

-Gilbert ! Sunte- Oh, oh, am deranjat ceva ? Scuze, scuze, ma intorc mai tarziu........ Berry se pregati sa plece dar imediat se intoarse inapoi.

-Dar nu pot ! Suntem urmariti ! E Vaduva Neagra ! Trebuie sa vii pe punte ACUM!

Un singur marait scurt parasi buzele capitanului care isi desclesta mainile si punandu-si camasa, haina si palaria se duse la dulap de unde apuca doua pistoale si cureaua de care era legata sabia de pe jos si se indrepta spre usa.

Inainte de a iesi, privi inapoi spre Vidia care avea ochii rosii si umflati si tragea cu disperare de rochie incercand sa se acopere.

-Ramai aici ! ii zise scurt dupa care se grabi sa ajunga pe punte inchizand usa in spatele lui.

-Da vezi sa nu... sopti ea spre usa, tremurand toata.

Se ridica din pat, picioarele cedand sub ea cazand pe podea, corsetul intins pe jos nu ii mai era de nici un folos, i-a fost rupt de acea canalie!

Isi lega salul de culoare rosie, pe care Diablo i-l desfacuse, in jurul taliei peste rochie.

Afara era agitatie, ii putea auzi de aici din cabina. Stergandu-si lacrimile de pe obraji si rasufland usurata se repezi la dulapul de unde nemernicul si-a luat armele, dar nu gaseste decat un pumnal pe care il ascunde sub sal, incepu sa cotrobaie prin sertare si gasi in sfarsit ceea ce cauta, era un pistol mic argintiu, il apuca cu degetele ei subtiri si strangand din dinti iesi pe usa, luand-o la fuga pe podeaua din lemn, vrand sa iasa cat mai repede de acolo.

-Care este situatia Ripper ? intreba capitanul iritat.

-Este Kracken, ne-a luat urma...

Diablo ramase tacut, uitandu-se la corabia care sa apropia din ce in ce mai mult.

-Putem sa scapam de ei?

-Chiar daca am cobori toate panzele si am avea vant la pupa, nu putem, deja ne-au prins din urma.... raspunse Diablo pe un ton serios.

-Pregatiti tunurile si intoarce corabia, vor sa ne atace ? Prea bine, vor afla de ce e in stare capitanul renumitei corabii Devil's Fang! zise razand malitios, scotandu-si pistolul si cu un foc directionat spre cer, atrase privirile asupra lui.

-Domnilor, in noaptea asta servim paianjeni fripti !

-AYEE! Strigara toti in cor.

-Ripper, stii ce ai de facut da?

-Bineinteles, doar ma cunosti. ASCULTATI aici JAVRE puturoase, incarcati tunurile, scoateti pustile, pregatiti-va sabiile si furculitele.... si frecati puntea aia, e mizerabila! Striga Ripper pe un ton inspaimantator si razand cu pofta, tragand cu forta de carma corabiei.

Devil's FangWhere stories live. Discover now