Capitolul 2
Ai grijă ce îţi doreşti
Seattle,Washington
August ,2010
Picioarele lucrează parcă singure, fug şi privesc în spate la maşinile gri, ce opresc în mijlocul parcării. Din ele coboară patru tipi înalţi, îmbrăcaţi la costum. Mă ascund după un zid de ciment şi scot doar capul. Îndrept pistolul spre ei şi trag în bărbatul din mijloc. Acesta cade la pământ şi o ploaie de gloanţe se abate asupra mea.
La naiba!
Motorul unei maşini astupă focurile de armă şi privesc suprinsă cum unul din bărbaţi este luat din plin. Ceilalţi doi se rostogolesc la pământ şi sunt împuşcaţi de şoferul maşinii. Ies de după zidul din ciment şi mă aşez în faţa maşinii negre . Şoferul pune o frână bruscă şi maşina se întoarce la o sută optzeci de grade.
Portiera din partea şoferului se deschide şi atunci când şoferul se întoarce cu faţa spre mine, amuţesc.
Asta e imposibil! Ăsta nu poate fi el.
Statura înaltă, părul negru şi tuns scurt, ochii întunecaţi, pantalonii negri, tricoul şi geaca neagră de piele. Drace, totul la bărbatul ăsta se aseamănă cu el! Totul exceptând barba deasă şi privirea atât de indiferentă.
Păşeşte agale spre mine şi eu îl privesc împietrită. Ochii lui negri mă aruncă într-un abis întunecat şi deşi seamănă cu ai lui ,ştiu că nu îi aparţin.
- Când îţi spun să pleci, te cari naibi de acolo!strigă la mine şi eu nu pot spune sau face nimic .
Seamănă atât de mult.
- Eşti încăpăţânată ,aiurită şi sinucigaşă. Crezi că voi fi mereu acolo să îţi salvez pilea? Nu asta e treaba mea, iubito!
"Iubito". Cuvântul ăsta sună atât de diferit în comparaţie cu felul în care suna atunci când îl spunea el.
Bărbatul din faţa ta nu e Eric, Gizeh!
- Tu măcar mă auzi?întreabă tipul şi îmi flutură pistolul prin faţa ochilor.
- Imposibil!spun şi el se scarpină la ceafă.
- Tu te-ai ţicnit?întreabă şi eu ridic pistolul în dreptul feţei lui.
- Cine eşti? E imposibil să fii el,spun eu şi el începe să râdă.
- Ce joc tâmpit mai e şi ăsta?întreabă şi eu încarc pistolul.
- Spune!strig şi el priveşte în spate .
- Trebuie să plecăm de aici înainte să ne trezim cu cine ştie câţi agenţi F.B.I. pe cap.
- Cum te cheamă? La naiba, răspunde sau îţi zbor creierii!
- Uite cum stă treaba, iubito! Ori laşi arma aia jos şi te urci în maşină, ori sunt nevoit să îţi tăbăcesc fundul şi să te urc eu forţat.
- Eric?întreb şi las arma în jos, iar ochii mi se umplu de lacrimi.
- Nu prinţesă, AJ!spune şi tot cerul îmi cade în cap .
CITEȘTI
GIZEH: Răzbunarea (+17)
Action‼️ NECESITĂ EDITARE ‼️ VOLUMUL II După un trecut primejdios, o viaţă cruntă alături de omul căruia îi spunea tată şi abandonarea mamei sale, Gizeh a întâlnit fericirea în Seattle, sau doar aşa a crezut. Bărbatul pe care îl iubea, căruia i s-a dăru...
