GIZEH: Răzbunarea (+17)

Capitolul 3

Capitolul 3

Înfrânează-ţi dorinţele

Nu pot dormi, ochii privesc fix tavanul şi inima îmi bubuie în urechi . Mă întorc cu faţa spre perete şi strâng pătura în pumn. Corpul meu arde la propriu, gura îmi este uscată şi stomacul mi se strânge de parcă braţele lui ar fi în jurul meu. De parcă m-ar mângâia, m-ar săruta şi mi-ar şopti cât de mult mă iubeşte. Mă întorc pe cealaltă parte, uşa închisă a camerei parcă mă cheamă spre ea.

Arunc pătura de pe mine şi mă ridic, lăsându-mi picioarele să atârne pe marginea patului. Trebuie să beau ceva, îmi simt gâtul arzând. Mă ridic de pe pat şi păşesc în picioarele goale spre uşă, o deschid şi privesc un moment holul gol.

E linişte...prea linişte!

Cobor în bucătărie şi deschid frigiderul, iau o sticlă cu apă plată, o deschid şi beau jumătate din ea.

- Există şi pahare în casa asta, lumina se aprinde brusc şi vocea enervantă a Raniei mă face să tresar.

- Tu nu trebuia să îţi faci somnul de frumuseţe la ora asta?întreb şi mă sprijin de barul ce desparte bucătăria de living.

- Te crezi prea isteaţă, spune ea şi se apropie de frigider.

- Nu mă cred isteaţă, chiar sunt.

Deschide frigiderul şi scoate sucul de portocale, ia un pahar din dulapul de sus şi toarnă suc în el. Pentru un moment scurt se lasă tăcerea între noi, dar când se întoarce, privirea ei cade asupra trupului meu, acoperit de tricoul iubitului ei.

- Nu şi dacă apari aşa în faţa mea, spune şi mă priveşte pe sub gene în timp ce îşi bea sucul de portocale.

Rânjesc şi mă joc cu sticla pe jumătate plină cu apă. Ea se apropie de mine şi trânteşte paharul gol pe bar, în stânga mea. Nu reacţionez în nici un fel, aştept să răbufnească.

- Aş putea să îţi aduc ceva ce eu nu m-ai îmbrac, astfel nu îţi va fi frig, spune ea şi eu rânjesc .

- Nu mulţumesc, tricoul ăsta e îndeajuns de fierbinte, spun şi ea face încă un pas spre mine.

- Eşti o...

- În regulă, tocmai îmi invadezi spaţiul personal şi ştii bine care este parerea mea despre acest fapt.

- O să zbori de aici cât de curând, spune ea după ce face trei paşi în spate.

- De fapt cred că voi mai rămâne o vreme, atmosfera este incendiară în casa asta, spun şi îi întorc spatele cu un zâmbet imens pe buze.

- Nu ţi-a ajuns că ai sedus un frate şi apoi l-ai ucis, acum îl vrei şi pe al doilea?întrebarea ei mă face să mă opresc şi să strâng sticla în mâna până ce mi se albesc degetele. 

- Măsoară-ţi cuvintele!mârâi eu.

- Adevărul doare, nu-i aşa?spune şi mă întorc pe călcâie.

Într-o secundă sunt în faţa ei, zâmbetul îi piere când mâna mea îi prinde gâtul şi îmi strâng degetele în jurul lui.