Capitolul XII

2K 170 22
                                    

M-am ridicat din pat încercând să nu le trezesc pe Ecaterina şi Laura. Am adormit toate 3 în micul meu pat înghesuite. Burtica Ecaterinei incepea să crească, deci eram 4.

Am zâmbit la gândul că vom avea un nepoţel cât de curând. Sper să fie fata, o vom numi Rose sau dacă va fi baiat îl vom numi Craig, e numele unui soldat englez care a trecut prin bordel şi le-a amorezat cu uşurinţă pe fete, la fel şi fiul Ecaterinei ar trebui să fie aşa şi dacă va semăna cu ea la ochii aceia căprui, părul negru şi trăsăturile sculpate ale feţei ch siguranţă că va rupe multe inimi, însă eu, ca mătuşa a lui,il voi învăţa să respecte femeile. Şi dacă va fi fetiţa şi o va chema Rose va fi finuta asemenea mamei ei, un adevărat îngeraş, o vom putea îmbracă în cele mai drăguţe rochite. Oh Doamne, cat mi-aş fi dorit un copil!

Alţi îşi abandonează copiii, iar alţi tânjesc după uni. Viaţa nu a fost niciodată corectă, la naiba!

Am păşit spre geam şi l-am deschis. O briza rece mi-a îmbrăţişat corpul.

Îmi era extrem de cald şi simteam că mă sufoc. Simţeam un miros de fum. Probabil era din cauza focului din şemineul de jos.

Am privit spre clădirea din faţa mea. Era casa lui Michael, camera lui mai exact. Mă simţeam atat de în siguranţă să îl ştiu la o aruncătură de băţ de mine. Ştiam că mă pot baza pe el mereu.

Am lasat fereastra deschisă când am auzit un ţipat din hol. M-am grăbit spre uşa şi am iesit să văd ce se intampla.

Simteam că mi-a căzut cerul în cap. Iadul, mai bine spus. Partea stângă a scărilor era cuprinsă de flăcări. Fetele încercau să coboare scările însă erau cuprinse de flăcări.

-Oh Doamne! Am exclamat mai mult pentru mine.

M-am întors grăbită în cameră şi am răscolit dulapurile după cruciuliţa şi scrisoarea primite de la mama,cruciulita mi-am pus-o la gat şi scrisoarea am impaturat-o şi mi-am pus-o în decolteu . Am găsit câteva lumânări pe care am început să le arunc în geamul lui Michael. Intre timp se treziseră şi fetele care incepeau să se agite pe langa mine.

Într-un final a ieşit Michael la geam.

-Arde bordelul! Am ţipat către el speriată.

-Staţi acolo! Mi-a răspuns el. În câteva secunde a revenit la geam şi ne-a aruncat o franghie şi ne-a spus să o legăm de ceva .

Am împins patul lângă fereastra ,iar de el am legat frânghia cât de strâns am putut apoi am aruncat-o pe gram.

Michael era jos. Ne-a strigat să lăsăm frânghia ,ceea ce am şi făcut. A tras de ea pentru a verifica dacă e legată bine.

-Coborâţi pe rând. Ne-a spus el.

Nu mai puteam gandi. Ţipete, foc, îmi era frică! Nu ştiam ce voi face! Oh Doamne, salvează-mă!

Am trimis-o pe Laura prima. Corpul ei micuţ îi tremura şi tălpile goale îi erau încă insangerate.

S-a pus pe pervaz apoi s-a lăsat pe frangie. Se lăsa usor în jos. Făcea mişcări lente şi atente

Am tresărit când frânghia i-a scăpat din mana şi aproape a căzut, dar a revenit repede.

Când era aproape de pământ Michael a luat-o în braţe.

Ecaterina a urmat. În timp ce ea încerca să coboare. Eu am privit în spate flăcările care au cuprins uşa. Le simţeam cum mă ard, cum îmi topesc carnea de pe oase.

Mi-am îndreptat privirea spre Ecaterina care nu ajunsese nici la jumatate. Ţinea atât se strâns frânghia încât puteam să văd firicele de sânge care i se scurgeau din degere.

Pasăre De NoapteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum