Capitolul XLIII

1.3K 125 13
                                    

După 6 luni

-Încă puţin! A insistat Adrian, dar am strâmbat din nas. Haide acum, nu fi încăpăţânată! Mi-a cerut.

-Dar nu mai pot. Am miorlăit. Din seara în care m-a adus acasă, a stat cu ochii pe mine tot timpul, doar noaptea mai sunt singură. Lucrecia îmi găteşte tot ce poftesc, iar el mă hrăneşte cu multe legume, fructe, brânză şi tot ce spune el că e bun pentru copil. Mă trimite la culcare la ora zece,iar până la ora nouă dimineaţa nu am voie să mă ridic din pat. Sunt mai mult decât odihnită, mai ales că nu am voie să fac nimic mai mult de a citi sau a mă plimba. Adrian e foarte atent şi nu îmi dă voie nici să îmi tai singură carnea. Mă simt sufocată, nici nu mai pot respira liniştită fără ca cineva să nu mă întrebe dacă am mâncat sau dacă îmi e rău. Fetele au fost fericite şi şocate, dar nu mi-au pus foarte multe întrebări despre tată, iar Madame Beaux a fost foarte discretă și nu mi-a băgat în seamă sarcina. Ecaterina a născut un băieţel, Julio. E adorabil şi de când s-a născut, palatul a prins viaţă. Totul se învârte în jurul lui, dar desigur că eu nu sunt deloc neglijată. Abia aştept să îmi strâng şi eu copilaşul în braţe. Vorbesc cu el zilnic. Uneori mişcă şi sunt foarte fericită să îl simt. Prima oară m-am speriat, dar Inés mi-a spus că e normal. A doua oară era şi Adrian. Şi-a aşezat mâna peste pântecul meu şi am putut vedea câteva lacrimi în ochii lui. Era emoţionat! I-a vorbit de câteva ori şi i-a spus că tati îl aşteaptă. El şi-a câştigat dreptul de tată când ne-am căsătorit, chiar dacă îl avea, şi  înainte fără să ştie. Ceremonia a avut loc la câteva zile după ce am  acceptat cererea. A fost o ceremonie simplă în biroul tatei. Un reprezentant al legi ne-a cununat civil. Eu am purtat o rochie albă simplă, iar Adrian un costum negru. Nu am avut invitaţi, decât naşii noştri, Silvia şi soţul ei. După nuntă, am dormit în camere separate, dar nimeni nu a pus vreo întrebare din fericire, iar Adrian a fost de acord să nu mă deranjeze. Cu Silvia mă înţeleg foarte bine, e cu adevărat încântătoare şi foarte amuzantă. M-a vizitat des şi eu am vizitat-o de câteva ori şi i-am cunoscut băieţelul, Sebastian, care are 4 ani, iar acum mai e pe drum unul. Michael ne-a vizitat foarte des, iar el ca un frate protector, m-a luat la rost şi a trebuit să îi spun că eu şi Adrian am avut o relaţie dinainte. A fost puţin suspicios, dar şi-a revenit. A adus-o şi pe mama lui, care mi-a spus din prina "Ti-am spus eu" şi da, mi-a spus ea. Michael şi Adrian s-au împrietenit chiar, iar pentru asta sunt foarte recunoscatoare.Ieri i-a propus Ecaterinei să se căsătorească, dar ea a refuzat, cel puţin până nasc eu. El a fost foarte dezamăgit, o place mult, iar pe Julio îl adoră, dar a fost nevoit să accepte. Totul pare să se aşeze la locul lui, chiar dacă mă simt vinovată că nu îi spun adevărul lui Adrian, dar îmi e teamă. Îmi e teamă că mă va părăsi sau că îmi va lua copilul după atâta timp în care l-am minţit.

-Să mergem atunci! Am o surpriză pentru tine. M-am ridicat şi i-am prins braţul. Azi este foarte elegant. Poartă o pereche de pantaloni negri strânşi pe coapsele sale şi o cămaşă albă, iar peste un sacou lung, vişiniu. Mă întreb ce surpriză mi-a pregătit iar.

Ne-am îndepărtat de măsuţa din grădină, iar înainte să intrăm în castel, a rupt un trandafir alb şi mi l-a oferit.

-Pentru cea mai frumoasă soţie! Mi-a spus, iar eu am roşit. Mereu îmi ia flori şi îmi spune tot felul de lucruri drăguţe, care mă emoţionează. Mă simt atât de iubită! Azi mi-a oferit o rochie rozalie cu modele florale şi un corset cu nasturi, nu foarte strâns, pe care a insistat să o port azi.

Când am intrat în hol ne aştepta un bărbat cunoscut, Alberto.

-Alberto,prietene! L-a îmbrăţişat Adrian când am ajun aproape de el.

-Mă bucur să te văd! I-a spus el. Şi pe dumneavoastră, domnişoară! Mi-a sărutat mâna. În dreapta sa erau mai multe tablouri întoarse cu spatele. Inima mi-a luat-o la goană când mi-am dat seama ce sunt.

Pasăre De NoapteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum