❤4❤

746 49 2
                                    

-Nu. Harry izbuti intr-un fel sa-si bage mana in buzunarul blugilor de unde scoase o batista alba ca neaua. O despaturi si io oferi ceremonios.

- Multumesc, zise ea rigid dorindu-si sa fi avut curajul dea i-o azvarli in fata. Dup ce isi tampona mana cu ea, i-o inapoia.

- Cu placere, zise el si privirea ii ramase atintita asupra ei cand intreba:

-Cu care nevasta ai venit in seara asta, William?

- Esti foarte amuzant, Harry, spuse William sorbind plictisit din paharul de whisky. Fata lui rosie arata ca acela nu era primul.

- Dumnezeule, omule, ma storc de bani. Toti banii se duc pe pensii alimentare si intretinerea copiilor, care tot timpul au nevoie de aparate dentare, de lectii de dans si de tot felul de chestii din astea. Compatimirea lui Harry era vizibil nesincer .

- Asta obtii daca incerci sa populezi estul Texas-ului.

-Asa e, eh, tu esti cel care gandeste bine. Iubeste-le si lasa-le... Ah, fir-ar sa fie, iarta-ma , Perrie.In clipa aceea, ea ar fi vrut sa fi fost in cu totul alt parte. De ce venise, oare? Avea sa fie mai rau decat isi inchipuise.

-Nu-i nimic, William, spuse ea zambind, ceea ce o facu sa aiba impresia ca avea sa-i crape fata din cauza presiunii.

-Eh, continua William , ideea ta de a nu te insura a fost foarte buna . Casatoria e o pacoste.
                                                                                                                                                                                           -Casatoria sau divortul? intreba Harry .

-In cazul meu, e tot una. Pana si Perrie rase impreun cu Harry de expresia chinuita a lui William.

-Iubitule, mor de sete, zise o roscovana care veni langa Harry cuprinzandu-i mijlocul si asezandu- i cealalta mana pe pieptul lui. Perrie se simti imediat jignita. Femeia avea o masa de bucle roscate care ii inconjurau chipul bosumflat, cazandu-i in valuri pe umeri. Costumul alb si stramt din satin era nepotrivit pentru o asemenea petrecere, iar partea de su abia ii cuprindea pieptul voluptos. Sfarcurile ii erau trandafiriisi tari si extrem de vizibile prin materialul subtire, fapt care parea sa-i fac mare placere, dupa felul cum ii privea pe barbati printre gene. Emana invitatii sexuale cu tot atata subtilitate ca suieratul unui marfar. Perrie se intreb cum de reuseau ochii lui William sa raman la locul lor in orbite. Harry o lua posesiv pe dupa umerii goi.

- Sarah, ea este Perrie Novak. Pe William il cunosti.

- Buna, zise ea bosumflata , dupa care isi intoarse ochii mari spre insotitorul ei. Iubitule, ard de nerabdare sa beau ceva.

- Bine, zise Harry , dupa care spuse peste umar:

-Vorbim mai tarziu. si se indreptara spre bar.

- La naiba.Styles totdeauna a avut noroc la femei,mormai William . Perrie privi in urma perechii care se pierdea in multime. Era atrasa de spatele lui Harry , care era masculinitatea intruchipata. Camasa din bumbac, croita in stil Vestic, i se intindea peste umerii lati. Torsul lui se ingusta spre mijloc, in timp ce ea privea, Sarah isi strecuar mana neastamparat in jos pe spatele lui si i-o vara sub centura, inscobitura spatelui. Perrie nu-i putea reprosa nimic fetei. Ea insasi ardea de dorinta de a atinge acea scobitura . Harry avea mersul, propriu englezilor, lasat mostenire de generatii intregite . Era sexy fara sa incerce macar sa fie astfel.Unduirea inconatient a soldurilor, mersul lenesi, genunchii flexibili, lenea inselatoare care ascundea o agresivitate latente rau extrem de sexuale. Blugii, pe care oricine avea mersul acesta, ii purta foarte stramti, cadeau perfect atat pe parteadin fata cat si pe cea din spate a anatomiei lui, scotandu-i in evidenta sexul. Blugii lui Harry veneau mai bine decat ai multora. Aveau pe ce sa se potriveasca. Se lipeau de feselelui tari si de pulpele lungi si zvelte in asa fel, incat ti se taia rasuflarea.

-De aceea n-am putut sa-nteleg niciodata . Perrie fu scoasa din transa de tonul perplex ai lui William

-Ce sa intelegi?

-Cum de i-a dat drumul. Ii venea sa- i muste buzele pana la sange, in schimb zise vesel

-Pur si simplu, n-a fost sa fie.

-Eh, spuse William aruncandu-si privirile in jur, vrei sa dansezi cu mine, Perrie? Pentru ca el avea douazeci si opt de ani si parea cu douazeci mai batran, pentru ca era demn de mila si pentru ca stia ca singurul mod in care avea sa supravietuiasca weekend-ului era bravand, ea spuse zambind voioasa:

-Sigur. De ce nu?Directorul liceului din Dallas, care fusese in functie in anul in care absolvise clasa lor, vorbea la microfon

- Aveti norocul... Se opri brusc, caci se auzi un pluit puternic in microfon. Se apropie din nou incet, dezamagindu-i pe toti cei care sperau ca nu mai avea nimic de spus.

- Aveti norocul ca, in seara aceasta, sa-i aveti alaturi devoi si pe favoritii clasei,

Harry Styles si Perrie Novak. In incheierea discursului meu ii voi ruga sa vina si sa deschida dansul urmator. Clasa voastra a fost mandria liceului.Petrecere frumoasa si sa stiti ca sunteti oricand bineveniti si la liceul din Dallas. Urmar cateva aplauze politicoase care rasunara printre clinchetele paharelor de cocktail si discutiile soptite. Jumatate din cei aflati acolo se uitau la Harry , cealalt jumatate, la Perrie . Toata lumea astepta. Se rasese de premiile acordate. Se bause prea mult. Regimurile fusesera lasate deoparte in fata mesei, cu delicatese. Se raspandisera barfe vechi. Altele noi se lansara. Se simteau cu totii foarte bine.Dar acela era cel dintai moment dramatic al serii. Toti isi aminteau cum Harry si Perrie nu dansau cu nimeni altcineva la nicio petrecere. Perrie ar fi vrut sa se evapore si sa nu fie nevoita sa suporte cele doua minute cat avea sa dureze melodia. Se uita in partea cealalt a ringului de dans la Harry care inca isi mai tinea bratul pe dupa umerii celei cu care venise. Intre degetele celeilalte maini se afla o sticla de bere
~ EDITAT ~

Dupa Zece Ani #Wattys2016Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum