❤ 7❤

620 38 0
                                    

Nu voia ca el sa stie cat de neputincioasa se simtea.

- A fost o adevarata placere sa te revad, Harry , dar eu tocmai ma pregateam sa plec, asa ca ...

- Mai tii minte ultima oara cand am fost aici impreuna ?

-Ce-o sa spuna Sarah?

-Ce-o sa spuna? facu el nerabdator.

-O sa te caute.

-Ba n-o sa ma caute, i-am dat-o lui William, zise el si veni mai aproape. Uita de Sarah, uita de tot in afara de ultima oara cand am fost impreuna in camera asta. Mai ti minte?

-Nu. Adica , da. Nu sunt sigura . Acum trebuie sa plec,Harry. Noapte buna . El o apuca de brat cand incerca sa treaca si o lipi de perete.

- tii minte. si eu la fel. Purtai o rochie roz. Era fara un umar si avea un volanas aici. Mana lui tras o linie fierbinte care pornea de pe un umar, trecea peste sani i se oprea sub celalalt brat. Ea gemu incet. Fiecare celula erogena din trupul ei declansa semnale de alarma .

-Aveai perle mici in urechi si un sirag aici. Degetul lui i se plimba peste baza gatului incet si ramase acolo pentru a mangaia.

- Aveai parul strans, dar cateva bucle iti atingeau obrajii,aici. Ii trase usor cateva suvite din coafura lasandu-le sa-i mangaie obrajii. Amintirea era foarte vie, dar ea o nega, atat in fata lui cat si intr-a ei

.-Nu-mi amintesc.

-Ba da, spuse el cu o voce la fel de apropiata ca trupul sau, la fel de captivant si de tulburata. Ea se intoarse cu fata la perete. Acest lucru, insa, nu il facu sa renunte. Veni destul de aproape pentru ca ea sa-i simta rasuflarea in ceafa, pulpele lipite de dosul alor ei si taria apasata pe sezutul ei.

-Dansam atat de apropiati, frecandu-ne unul de celalalt pana cand eram gata sa ne topim. Am venit aici si ne-am sarutat pana la sange. Erai delicioasa si dulce si nu ma mai saturam de gura ta. Cand te-am implorat sa ma atingi, mi-ai scos camasa din pantaloni si mi-ai pus mainile pe piept.

-Inceteaza , Harry.

-Asa ai spus si atunci. Cand ti-am atins sanii, ai spus ''nu". Dar nu voiai sa incetez. Nu cu adevarat. Am continuat sa te ating, sa te mangai, pana cand nici unul din noi nu mai putea. Ma doreai la fel de mult ca mine.

-Nu face asta, il rog ea cu un glas ragusit. Capul ii cazu in fata , dar asta ii permise lui sa-i ating ceafa cu buzele.

- De ce nu? Vreau sa-ti amintesti. Sa-ti amintesti cat de indragostiti eram.

-Imi amintesc.

-Da? Atunci de ce nu le-ai spus parintilor tai ce simteam unul pentru altu? Se intoarse sa -l priveasca.

-Le-am spus!

-Este evident ca n-au fost convinsi, mormai el. Poti sa-ti inchipui ce-am simtit cand i-ai ales pe ei in locul meu?

-N-am avut de ales.

- Aveai optsprezece ani.. Legal erai independenta . Aveai de ales.

-Nu aveam striga ea si timp de cateva clipe, cuvintele acelea au rasunat in jurul lor.

-Ei, ai ales sa te intorci acum, spuse el cu precizie, dupa care se apleca spre ea pana cand ajunsera sa se atinga complet, de la sani pana la genunchi. Ai plecat cu ei atunci,dar acum esti cu mine. Stralucirea fierbinte din ochii lui albastri o infricosa, dar incerca sa braveze.

- Lasa-ma sa plec, Harry. Nu mai suntem copii ca sa ne imbratisam intr-o magazie.

-Ai perfect dreptate, nu mai suntem. Vreau mult mai mult decat cateva minute de imbratisari de la tine. Ea incearca sa se indeparteze de el, dar trupul lui o tintui si mai mult de perete.

-N-ar fi trebuit sa te intorci, Perrie. Doar daca nu voiai sa-mi iau datoria, Gatiejul i se stranse de teama si de pasiune.

-Ce datorie? Ce vrei de la mine?

- Cred ca glumesti. stii foarte bine ce vreau, spuse el coborandu-si fata pana cand buzele lor se aflau doar la cativa centimetri distana. Imi datorezi o noapte a nuntii. O clipa ea il privi paralizat , incapabil sa se miste, sa gandeasca, sa respire. socul o sustinu un moment, dupa care semnificatia spuselor lui incepu sa-si fac loc in mintea ei.

-Doar nu vorbesti serios, sopti ea.

-Cat se poate de serios.

-Nu in adevaratul sens al cuvantului.

- Ba chiar in adevaratul sens al cuvantului, spuse el accentuand usor. Ea isi umezi buzele rugandu-se ca el sa se indeparteze, dar el statea in continuare atat de aproape, in catea ii cunostea perfect fiecare particica rigid a trupului.Fermoarul blugilor era imprimat in rochia ei de matase. Din acel punct de contact, caldura se raspandea prin tot corpul.Sanii o dureau de dorinta de a fi atinsi. Tanjea dupa mangaieri despre care spunea ca nu-si mai aminteste. Asemenea dorinte nu puteau fi admise. Cum sa-l faca sa vada motivele cand fiecare aspect al lui ii spunea ca e cat se poate de serios?Era un barbat care fusese respins sexual. Dezamagirea si frustrarea mocnisera in el timp de zece ani.

-Harry, eram niste copii, se ruga ea.

-Eram tineri, asa e. Dar nu copii. Copiii nu stiu ce fac.Noi stiam,Perrie. stiam perfect ce facem. stiam ce vrem. Unul pe altul. Ea caut cu disperare o replica. Era o discutie cunoscuta, pe care o purtase cu sine timp de zece ani, dar totdeauna pierduse. Cum se putea astepta sa castige in fata lui?

- Sa zicem ca ne doream fizic, dar nu ne dadeam seama...

-Daca as fi vrut numai asta, nu m-as fi abtinut doi ani cat am fost impreuna, spuse el zambind dureros si auto ironic.Ieseam cu cea mai frumoas fata din clasa, cea pentru care orice tip i-ar fi dat un ochi pentru a o intalni macar o data.
~ EDITAT ~

Dupa Zece Ani #Wattys2016Where stories live. Discover now