Capitolul VII

707 30 5
                                    

Am ajuns...
Suntem în fața vilei imense a mafioților ăștia. 'Venemous'...oare de la ce o veni?

-Skye, te descurci?

- Ai uitat cu cine vorbești? Spun eu chicotind. Băieții s-au dus la treaba lor iar eu pășesc apăsat spre intrândul casei.

Bat de două ori în ușă și o fată zâmbăreață îmi deschide.

- Hola! Que quieres?

După spaniola mea ruginită, m-a întrebat ce vreau.

- Bună!

- Bună! Spune ea privindu-mă puțin suspicios. Măcar vorbim aceeași limbă.

- Am nevoie de un loc unde pot sta ceva vreme...părinții mei au murit și nu știu unde să mă mai duc...toate rudele m-au lăsat, iar mătușa la care stăteam a spus să sunt un eșec și că n-a trebuit să mă nasc niciodată. Te rog, ajută-mă! Dacă e nevoie te ajut cu treburile casei, orice. Numai să mă ajuți. Spun eu încercând să plâng și am reușit.

- Intră! Spune ea luându-mă de mână și băgându-mă în casă.

Și eu care credeam că arată bine din exterior. Interiorul casei e...minunat, n-am cuvinte. Javrele astea au bani, nu glumă.

- Te rog, așază-te și spune-mi cum te cheamă. Spune ea trăgându-mă în bucătărie și făcându-mi semn spre un scaun.

Mă așez pe scaun și încep cu teatrul. Sunt bună la asta.

- Îți mulțumesc mult pentru ospitalitate!

- N-ai pentru ce. Cum te cheamă?

- Mă numesc Skyler Valdez. Am 17 ani și mna...ți-am spus tot cursul vieții mele în fața ușii...

Trebuia să inventez un nume de familie, altfel riscam să fiu demascată.

- Nu știu dacă ai habar în ce te bagi...Dar, atât îți spun, nu te lăsa sedusă de Ian. Pe de altă parte, dacă îți spune să faci ceva, faci. M-ai înțeles? Nu comentezi! Stai în banca ta. Altfel tu o să ai de suferit.

- Am înțeles,...

-Lucy, Lucy e numele meu.

-Bine. Deci...

-Vei lucra ca servitoare și ajutor de bucătar. Ian va face schimbări dacă nu-i convine ceva. Acum, să-ți arăt camera. Spune ea luând-o înaintea mea pe un coridor lung. În capătul lui este ușa în spatele căreia se află camera mea, aparent. Lucy deschide ușa și mă lasă să intru. Meh...cam sărăcăcios pentru o servitoare dar merge. Până la urmă, am unde dormi.

Un pat de o persoană se află în colțul stâng al camerei, un birou din lemn masiv și un dulap se află pe partea dreaptă a camerei, paralele cu patul și o bibliotecă în care se află cărți vechi. Mi-ar plăcea să le răsfoiesc puțin. Cine știe ce găsesc printre pagini.

-Te las puțin singură. Mă întorc imediat. Spune ea ieșind repede pe ușă după ce un strigăt de bărbat se aude de pe hol.

Scot capul pe ușă să văd ce se întâmplă și încremenesc. Un bărbat cu ochii albaștri, bine făcut, îmbrăcat într-un tricou mulat negru ce-i lasă la iveală forma mușchilor abdominali vorbea cu Lucy sau mai bine zis, țipa la ea.

Toți s-au strâns în jurul lui strigând și țipând.

Decid să ies din cameră și să pornesc spre grupul 'vesel'.
Ian o plesnește pe Lucy, aceasta începând să plângă. N-am idee de ce a lovit-o, dar un lucru știu sigur, bărbații adevărați nu dau în femei. Sub nicio formă de violență fizică.

Regina Şoselelor: The Bad Girl. In Search Of HimDonde viven las historias. Descúbrelo ahora