Pradă de război

Ultima dată .

Am trecut cu uşurinţă pe lângă maşină,expirând uşurată. Probabil că s-a enervat fiindcă am auzit cu câtă putere a accelerat,şi am crezut că am scăpat. Când mi-am relaxat muşchii vrând să îmi continui drumul,într-o fracţiune de secundă şi-a oprit maşina în faţa mea,blocându-mi drumul . S-a dat jos cu cea mai mare viteză şi s-a apropiat cu paşi mari către mine.
- De ce naiba mă eviţi? spune nervos.
- Nu te evit, zic rece.
Am observat cum şi-a încleştat şi decleştat pumnii.
- Doar nu eşti supărată pe mine ,nu?
- Doamne fereşte! Doar n-am motiv,nu-i aşa? Nu e ca şi cum am mers cu tine la restaurantul meu preferat,şi am mers doar pentru tine ,ai plecat cu fata care îşi bate mereu joc de mine,m-ai lăsat baltă cu un băiat care mă enervează cu fiecare cuvânt scos şi mi-ai trimis un amărât de mesaj gen iartă-mă. Nu e ca şi cum ai fi făcut toate astea . zic punând accent pe ultima frază.
- Dar—
- Dar ce? Nu am nevoie de explicaţii,mi-ai demonstrat deja că eu pentru tine sunt zero barat! Acum te rog să mă scuzi,Jasmine mă aşteaptă.
Şi am plecat cât de repede am putut,scăpându-mi câteva lacrimi. M-am oprit pentru câteva secunde şi m-am gândit mai bine. O voi suna pe Jasmine şi îi voi spune că nu pot să mai ajung,a intervenit ceva,va înţelege ea.
- Unde eşti ? zice nerăbdătoare
- Scuze,dar nu mai pot ajunge,îmi pare rău.
- Hei,eşti bine?
- Da,totul e ok,scuze,te sun eu ,pa,pup.
Îmi pare rău că am anulat asta,dar chiar nu mă simt în stare. M-am întors şi am pornit spre casă. Am ajuns în 15 minute şi am fugit la duş. Mi-am lăsat lacrimile să cadă imediat ce am făcut contact cu apa fierbinte . M-am săturat de asta,parcă aş fi într-o relaţie idioată şi eu sufăr ca fraiera. Hmm..nu ar strica puţină distracţie,nu? Cred că îl voi suna pe Chase şi îi voi spune că vreau să ne vedem. Stai,ce tot zic aici? Nu pot face asta,aş fi ridicolă. Ştiu,singurul lucru pe care îl pot face este să citesc. Da,asta m-ar relaxa total. Zis şi făcut. Mi-am luat cartea şi am ieşit pe balcon,unde aveam un loc special, amenajat pentru această activitate specială. Am început să citesc,desprinzându-mă din această lume rea şi intrând într-una de basm,unde totul e perfect. Nu ştiu exact câte ore am petrecut citind,dar se înoptase. M-am ridicat de pe fotoliu şi am intrat în cameră. Mi-am verificat telefonul şi aveam câteva apeluri de la Jasmine şi un mesaj de la Darius
- Putem să ne vedem? Vreau să vorbim.
- Credeam că am vorbit totul astăzi.
- Nu . Te rog,lasă-mă să vin la tine şi vom vorbi.
Wow ,stai ,ce? Darius,băiatul cu sânge rece ,îmi zice mie "te rog" ?

- Fie ,te aştept.
M-am schimbat într-o pereche de blugi ,strâmţi ,un maiou alb şi peste o cămaşă în carouri. Mi-am prins părul într-un coc dezordonat şi am coborât la bucătărie să îmi fac un sandwich. După ce am terminat de mâncat se aude soneria. Mă duc cu paşi mărunţi să deschid ,şi înainte să apăs pe clanţă trag mult aer în piept. Stătea în faţa uşii cu 2 cutii de pizza în mână.
- Bun—
- Intră. îi zic rece întrerupându-l.
- Ce faci? spune aşezându-se pe canapea.
- Abia ce am mâncat.
- Oh ,zice şi se uită către cutiile de pizza.
Îmi părea rău pentru el. Mi se rupea inima să îl văd aşa ,dar o merita.
- Deci despre ce ziceai că trebuie să vorbim?
- Uite ce e ,ştiu că am greşit când am plecat cu Krista,dar tu nu înţelegi ea—
- Da,da,a fost şi este marea ta iubire. Totuşi ai fi putut aştepta până a doua zi,sau măcar să găseşti o scuză idioată să mă duci acasă şi apoi să te distrezi cu ea!! zic aproape ţipând.
- Lasă-mă să îţi explic ,ok? Da ,a fost marea mea iubire,şi prima de altfel . Dar nu înţelegi,încă ţin la ea,prima iubire nu se uită niciodată,ştii? Şi după cum spuneam...a vrut să vorbească cu mine,aşa că am ieşit puţin afară. A început să mă sărute şi la început am încercat să o îndepărtez,fiindcă ştiam că tu eşti înăuntru. Dar am şi eu nevoile mele..şi i-am cedat,aşa că ţi-am trimis mesajul ăla şi am închiriat o cameră de hotel şi -
- Ok chiar nu vreau să aud continuarea. Am înţeles. Dar nu e problema mea,nu-mi pasă. Faci ce vrei,e viaţa ta,nu ţi-am cerut explicaţii pentru nimic. Deşi trebuia să te gândeşti bine la cum mă voi simţi eu . Evident că la mine nu se gândeşte nimeni! 
- Nu spune asta. Ştii prea bine că ţin la tine şi te iubesc. Şi ştii  bine că la noi e altfel de iubire ,nu? Suntem ca frate şi soră,nu vreau să stricăm ce avem.
- Nu ştiu ce să spun....
- Haide,iartă-mă. E prima şi ultima dată când te mai supăr,promit! 
- Fie. 
N-am apucat să termin cuvântul că a venit şi m-a prins într-o îmbrăţişare de care aveam prea multă nevoie. Îmi venea să plâng,dar nu ştiam exact motivul. Era din cauză că eu mă îndrăgostesc de el iar el mă consideră doar o soră,sau fiindcă eram geloasă şi rănită că s-a culcat cu aia? Oh.

Darius pov :

Am îmbrăţişat-o. Uram să o văd tristă,şi ştiu că am fost fraier să îi fac asta. Nu-mi vine să cred că am minţit-o. Nu o iubesc ca pe o soră. Nu ştiu exact ce fel de iubire simt,dar nu i-aş putea spune fiindcă ea mă consideră doar cel mai bun prieten al ei. N-aş putea risca s-o pierd doar pentru că vreau eu să-i împărtăşesc ce simt. E ok,ţin pentru mine ,poate în scurt timp va trece.

Am stat cam 5 minute îmbrăţişaţi apoi am auzit bătăi în uşă. Cine ar putea fi la ora asta?