Academia Îngerilor

Ți-a plăcut?

  Clipesc de câteva ori până îmi dau seama unde sunt. Camera de hotel.

Sau ce a mai rămas din ea.

  Toate așternuturile de pe pat sunt azvârlite pe jos, resturile din masa noastră zac împrăștiate pe toată podeaua, telecomanda de la televizor este spartă împreună cu alte lucruri, iar peretele din față este crăpat.

  Kailas stă pe marginea saltelei, trecându-și mâna prin păr. Respiră pe nări, iar ăsta este singurul lucru care se aude.

  Îmi dau seama când devine conștient de prezența mea, fiindcă își îndreaptă spatele și rămâne nemișcat.

Înghit în sec.

—Dalinda? spune, ridicându-se brusc în picioare

Privirea sa arzătoare îmi scanează corpul de sus până jos.

—Unde dracu ai fost? Ești bine? Ți-a făcut ceva? Pentru că jur-

—Sunt bine, oprește-te.

Vine spre mine și pentru un moment inima începe să mi se zvârcolească naivă în piept, crezând că el are de gând să mă îmbrățișeze.
Dar sunt nevoită să icnesc când își încrucișează degetele și mă pocnește în frunte.

—Hei! Ce-

Îmi frec locul, intrigată.

—Se numește "bobârnac".

—Pentru ce a fost?!

—De ce căcat ai acceptat să te duci cu el? Se mai află și altceva în mintea aia a ta îngustă, înafară de-

—Încetează! îl opresc

—Să încetez? Ar trebui să te omor! Mi-am ieșit dracului din minți! Te-am căutat peste tot!

Îmi plimb privirea prin jur, admițând în sinea mea că într-adevăr și-a ieșit din minți.

—Ce s-a întâmplat cu locul ăsta?

—A avut parte de o decorare de ultim moment. Ce, nu-ți place?

Îmi dau ochii peste cap și mă uit tristă la ușa scoasă din balamale.

—Hai, dă-i drumul. Ce ai făcut?

Îmi mușc obrazul pe interior, stresată. Cum să-i spun că i-am oferit fratelui lui doza de care avea nevoie pentru a deveni mai puternic?

Trebuie să spui adevărul, Dalinda. Adevărul.

—Am...adică i-am...

Pufnește, dându-și ochii peste cap.

—Azi, dacă se poate!

—Încerc, bine?! izbucnesc

Dacă ar fi și el puțin mai răbdător, Doamne!

—Încearcă mai mult atunci.

—M-a dus într-un loc ciudat, era întuneric și tot curgea ceva din tavan-

—Treci la partea care mă interesează!

Ah, Dumnezeule!

—Bine. Vrei să știi ce s-a întâmplat? Mi-a cerut sânge. O cană din sângele meu, mai precis. Cică asta l-ar face mai puternic. N-am vrut, crede-mă. Știu că acum vei fi furios, dar nu am avut altă soluție. A răpit-o pe Serena! Nu o puteam lăsa să pățească ceva! Și nici măcar nu sunt sigură ca este bine, trebuie să mergem la ea-