Haesoo trăia o viață simplă,tipică a unei adolescente de optăsprezece ani,însã viața ei ia o întorsãtură bruscă din vina acțiunilor ei ce le credea greșite.
"Într-o lume plină de aroganți ce se onsideră superiori tuturor,toți suntem la poli opuși"
...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
~~~~~~∆~~~~~
O dure insuportabilă că-mi dădea bătãi de cap,mă făcu să mă trezesc.Mi-am deschis ochii buimacă încercând sã depistez lucrurile din jur,dar ceața din juriul ochilor mă împedică.Am simțit un miros ciudat care îmi atingse nasul — o aură diferită— o textură diferită a patului.Totul îmi păreau străin.Mi-am frecat ochi mai bine și când mi-am reglat privirea de la somn inimă înceouse sã-mi bate accelerat.Mi-am dat seama că eu defapt nu eram îm camera,nici în patul meu...
M-am așezat în șezut pe pat,privind prin jur.Mi-am trecut privirea peste tot,de la lucrurile camerei pâna la așternuturile patului și atunci a fost atunci.Fãcusem atac de panică când brusc ochii îmi căzuse pe silueta unui corp ,ochii mei mărindu-se de la sine la vederea persoanei ce stătea în îndreptul meu dormind.Gura mea de la sine scãpând un strigăt,urmând să mă ascund sub plapumã
— Ce naiba! Ce s-a întâmplat?
Alarmatã am dat din piciore de nenumărate ori împingându-l pe Jimin jos din pat.La contactul cu podeaua acesta strigã la rândul lui nervos din vina aterizãrii bruști cei stârni somnul. Imstinctul m-a determinat sã strând de plapumă și sã mã uit dedesuptul plapumei.Șoc!Greu cã m-ai șocată ca acum n-am mai fost de mult.Ceea ce sa întâmplat era real sau doar un coșmar ce speram sã mă trezesc în curând din el.Mi-am suspectat bine corpul iar hainele diferite ce le aveam pe mine față de rochia de ieri îmi aduse semne de întrebare.
"Cumva am făcut"asta"cu Jimin?Oh nu,te rog nu!Nu poate fi,voiam să-mi pierd virginitatea cu persoana pe care o iubesc cu adevărat,nu așa!Nu putea fi real,orice dar nu asta!
— Ce s-a întâmplat aseară mai exact?!
Am îmghițit în sec când am făcut contact vizual.Acesta se așezã pe marginea patului privindu-mă direct în ochi.Nu știu de ce dar vedeam nesiguranța și uimirea la el,cel puțin asta afișa expresia lui,lucru ce mă făcu să mã agit și mai tare.Un ghiont mi se puse în gât abia reușind să scot vreun cuvânt când observasem colțurile buzelor lui ridicându-se,mimând un rânjet.
— Nu îți amintești?
— Spune-mi doar ce am făcut dracu aseară! Am țipat la el.Mânia începuse să mă cuprindă.Niciodată nu am fost mai agitată ca acum,tremuram,iar durerea din zona capului cât și greața își fãcuse apariția. Jimin pãrea vibil confuz neștind ce sã spunã,iar seriozitatea din expresia lui mã fãcea sã cred cã era adevărat.Atunci când își umezi buzele,m-am ridicat repede să-mi caut rochia pe care am purtat-o ieri.Dar era de negãsit.Panica mã cuprinse fapt ce duse ca corpul sã nu mai acționeze bine.Jimin mă urmărea din spate cum mã plimbam bezmeticã prin cameră. M-am întors spre el și i-am apucat de încheieturile mâinilor strâns; Iar din nou acea privire ce pãrea a fi pãrerea de rãu,fãcu ca lacrimile mele sã-și facã apariția deja.
— Ce mai excat s-a întâmplat între noi Jimin?!
Strigasem de data asta m-ai tare gest ce-l fãcu pe Jimin șocat.Am început să plâng crezând lucrurile ce nu credeam niciodată că le voi face mai ales cu Jimin.Văzându-mi reacția cât și modul cum plângea venise mai aproape de mine și mã îmbrăcișã brusc cu brațele lui strâns,mi-am prihonit capul pe pieptul lui dând frâu lacrimilor.Acesta îmi prinse fața întra lui ,lucru ce mã fãcu pentru prima oarã sã-i vãd îngrijorarea din spatele ochilor lui.
