Stăteam în spital, lângă băiatul care a fost mereu alături de mine şi a avut grijă de mine. Orele treceau, rezultatele de la analize şi ecografii erau rele, aşteptam să se întâmple o minune. Îl țineam de mână şi mă abțineam să nu plâng, să nu-l fac să se simtă mai rău. Gândul că e într-o stare rea şi groaznică mă deprima total. Cu el urma să-mi petrec încă multe clipe împreună... Şi ce se întâmplă dacă se va sfârşi aici?
YOU ARE READING
45 de minute înainte să mori
Short Story~ proză scurtă ~ puțin clişeică ~ sper să vă placă ~ scrisă din suflet, după întâmplări reale; ultima parte ficțională ~ sentimentală ~ dedicată unei persoane importantă ~ #12 în proză scurtă - 14 august 2018 #5 în proză scurtă - 19 august 2018
