Will tocmai a terminat de mâncat şi se uită la brățara de la el.
- Sper că îți place... Măcar atât să-ți rămână după ce..., i s-a stins vocea.
Mi-am dat seama ce voia să spună, dar eu ştiam că nu avea să fie aşa. Asistenta ne încurajase si spusese că trece. Se uită în pământ.
- Offf, doamne... Will, nu te mai gândi la ce e mai rău.
Vin mai aproape de el şi încerc să-i zâmbesc în semn de "totul o să fie bine, îți promit". Primesc şi eu zâmbet cam trist de la el.
YOU ARE READING
45 de minute înainte să mori
Short Story~ proză scurtă ~ puțin clişeică ~ sper să vă placă ~ scrisă din suflet, după întâmplări reale; ultima parte ficțională ~ sentimentală ~ dedicată unei persoane importantă ~ #12 în proză scurtă - 14 august 2018 #5 în proză scurtă - 19 august 2018
