.VI.

1.4K 58 1
                                    

- Vai doamne!!! Oh... scuze, nu stiu sa vorbesc italiana, eu...
- E-n regula! Stiu eu romaneste! Acum te rog, ma poti ajuta?
- Imediat! Poftim, a zis si mi-a dat un palton sa mi-l pun pe mine.
- Merci!
- Sigur. Ce se petrece aici? Oh..... iertate ca ma fost nepoliticos, numele meu este Dave, Dave Crese!
- Pai buna, Dave Crese! Eu sunt Luna.
- Luna..... foarte frumos.
- Mda... merci. Mama zice ca e special. Uneori glumeste ca eu sunt Fica Lunii si chesti dintraste.... stii?
- Inteleg! Si parintii mei ma fac mai mereu de ras.
- Ei unde sunt acum?
- Oh.... sunt plecati.
- Plecati.....?
- Da, nu mai sunt aici de mult. Eu stau singur de cele mai multe ori. Dar totusi, ce tocmai s-a intamplat???
I-am povestit tot ce stiam lui Dave, parea de incredere, simteam ca pot avea incredere in el. Cand a trebuit sa plec, m-a condus pana la iesirea din padure. I-am multumit si i-am zis ca ma voi intoarce.
Cand am ajuns acasa, familia tot despica firu-n patru, cum de am ajuns acasa doar cu un palton. Le-am explicat o minciuna cum ca asti fi mers sa inot si nu mi-am mai gasit hainele.
Dar la un moment dat, unchiul meu m-a luat de o parte si a inceput sa-mi vorbeasca. A incercat in romana:
- Luna, nu ma intelege cresit. Esti foarte spesiala, la popiu si la fihurat. Trebuie sa fi mai atenta! Capisci?(1)
- Da. Voi fi de acum inainte!
A doua zi a fost Ok. Am mers din nou in padure ca sa ma intalnesc cu Dave. Inca ma intrebam, oare cum ma puteam transforma cand doream eu?
Si asta mai ridica alta intrebare, oare Dave este cu adevarat un baiat in care puteam avea incredere?

Ultima lună Alpha: Coroana pierduta[+14]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum