fluffy | yoonmin

Fluff [16]

"Fă-o."

"Nu."

"Doar fă-o."

"Nu."

"Am spus, fă-o."

Yoongi gemu. "Care e ideea?"

"Nici una." Jimin zâmbi timid. "Dar are ceva una, serios?"

Yoongi şi-a rotit ochii şi Jimin a putut să jure că l-a auzit murmurând, nu e atât de profund.

"Oh, haide." El protestă. " Unde e răul?"

"În camera ta." Yoongi arată spre el. "Aş putea să fac poze virale, atunci unde ar fi fost respectul meu?"

"Nicăieri, dar sus!" Jimin ridică camera la ochi, în timp ce degetul era deasupra butonului. "Acum, fi un băiat bun şi zâmbeşte."

O privire devastatoare totală a trecut între ochii băiatului mai mare, înainte de a se retrage în cele din urmă şi a întins buzele în cel mai dureros zâmbet imaginabil.

"Poţi face mai bine decât asta." Jimin pufăi.

"Grăbeşte-te înainte să mă răzgândesc." Zâmbetul lui Yoongi tremura.

"N-nu, aşteaptă! O fac, o fac." Jimin ajustează din nou lentilele. "Ridic-o pe Ollie."

"Care e Ollie?"

"Cea gri."

"Ah."

Dispozitivul a făcut un uşor clic pe măsură ce bulbul de deasupra lui a strălucit o nanosecundă.

"Perfect." Jimin a iradiat pe măsură ce poza a ieşit. Acolo a fost Yoongi; cu un retriever auriu pe braţul drept, un ciobănesc german în poală, şi Ollie, un pudel, în stânga lui, zâmbind cel mai groaznic zâmbet pe care Jimin îl văzuse vreodată, dar nu se supără.

"Aw." A spus el.

"În fine." Yoongi s-a ridicat, plasând cu uşurinţă cei trei pui pe pământ. "Putem pleca acum?"

"Dar asta e amuzant." Jimin se bosumflă.

"Sincer Jimin, câte ore vrei să petreci aici? E trecut deja de patru." Luând o ultimă privire prin jur, Yoongi a păşit peste gardul jos din jurul ţarcului şi a ieşit din cameră, punându-şi mâinile în buzunare.

"Ce- dar, aşteaptă! Ai uitat poza!" Jimin a spus, fluturând-o.

"Păstreaz-o." a spus, la care obrajii lui Jimin s-au înroşit.

***

"Mm." Jimin a lăsat un sunet de satisfacţie, obrajii fiind umflaţi cu burger cu carne de vită, cu brânză şi salată în plus, ulei care se scurge pe bărbie.

"Îţi place?"

Se zbătea să înghită, dar zâmbi după ce o făcu. "Da. Iubesc, de fapt."

"Asta e... bine."

Jimin şi-a schimbat privirea de la delicateţea aşezată între degete, până la băiatul care stătea în fața lui, la masă

Yoongi se uita pe balcon, de la cafeneaua la care se aflau. Puternicul zefir îşi înălţa părul iar ochii lui în mod normal, întunecaţi, au strălucit un aur plictisitor în cărămizile moarte ale razele soarelui. Bărbia lui se odihnea pe palma lui şi părea că era adânc pierdut în gândire. Jacheta roşie pe care o îmbrăca, se află într-un contrast minunat cu cerul portocaliu din jurul lor, încet spre un albastru marin.

"La ce te holbezi?"

Jimin a început. "Eu, um, nimic." El a râs nervos.

"Okay."

Tăcere.

"De fapt." Jimin şi-a îndreptat gâtul, curajul brusc predominând în interior. "Mă gândeam cum arăţi."

La cuvintele sale, acesta din urmă şi-a mutat încet privirea pe faţa lui.

"Şi cum e asta?" Întreabă el într-un ton acuzător. "Cum arăt?"

Gâtul lui Jimin s-a uscat.

"Arăţi mai degrabă...um..."

O pereche de sprâncene s-au ridicat.

"Asta e cu siguranţă un aspect nou." Acesta din urmă se gândi. "Arăţi...um. Wow, mulţumesc."

"Da, din Umbridge." Jimin a chicotit la referinţa lui Alice în ţara minunilor, la care Yoongi a pufăit în supărare.

"Hilar." El a tărăgănat. "Acum mănâncă, înainte să se răcească."

"Dar este deja rece." Jimin scânci. Atunci, ciudatul curaj bâjbâi şi porni ca o sirenă, reluând din nou, dar acesta a ţinut-o afară.

"... vrei o muşcătură?" Îl întreabă timid, ştiind foarte bine că cel mare ar refuza.

Spre surpinderea sa, totuşi-

"Ok."

Jimin privi cu ochii largi deschişi, în timp ce Yoongi se apleca spre masă, sprijinindu-şi greutatea cu o palmă pe suprafaţă, înainte de a-şi scufunda dinţii în burger muşcând o bucată înainte de a se retrage.

"Um." Jimin îşi simţi gâtul uscat, vederea celui din urmă urmărind prea distras.

Yoongi a înghiţit şi a zâmbit. " Din Umbridge?"

"..."

***

"Aici trebuie să mă opresc." Jimin zâmbi, plasând o mână pe poarta din lemn din jurul grădinii pe care Jungkook o mai îngrijea uneori.

Ochii lui Yoongi au scanat imobilul, înainte de ase aşeza încă o dată în faţa lui.

"Bine."

Când se întoarce să plece, Jimin murmură "Aşteaptă."

Şi Yoongi a făcut-o, fără a se confrunta cu el.

"A fost o întâlnire?" Inima lui Jimin bătea furios împotriva timpanelor.

A jurat că a auzit vocea în zâmbetul acestuia din urmă, în timp ce el a răspuns: "Nu unul oficial...încă."

La care Jimin nu putea decât să zâmbească.