Mereu va trebui să lupți pentru visele tale.Asta face și Emma.Dar ce se va întâmpla când de o luptă depinde viitorul tău?Va câștiga?
Pentru mai multe detali citiți cartea.
Toată săptămâna asta am stat mai mult în casă gândindu-mă la el.La Ethan al meu.În această săptămână mi-am dat seama că îl iubesc.Vreau să văd ce face.Vreau să-l știu bine.M-a făcut să mă îndrăgostesc de el.M-a făcut să zâmbesc din nou.O să îl sun pe Niall.
Convorbire telefonică
-Alo.Bună Niall.
-O Emma tu ești?
-Da.Ce faci?
-Bine.Tu?
-Bine.De Ethan ce mai știi?
-Nu am mai vorbit cu el de când v-ați luptat.Am plecat cu o afacere din țară și l-am sunt de câteva ori,dar nu mi-a răspuns.
-De ce?
-Nu știu.De obicei el răspunde la telefon.
-Bine.Pa.
-Pa.
Îmi iau repede hainele acestea:
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Și merg către casa lui Ethan.Presimt că i s-a întâmplat ceva rău.Alerg pe străzi ca o nebună.Ajung la casa lui Ethan și sun la sonerie ,dar nu răspunde nimeni.Verific ușa și văd că nu e încuiată.Intru și văd în sufragerie multe sticle goale.Sper că nu s-a îmbătat.Merg și îl caut prin toată casa,dar nu e nicăieri.A mai rămas o singură cameră,camera noastră.Intru și văd o mulțime de sticle și șervețele.Doar nu a plâns?Nu e nici aici.Unde ar putea fi.Merg spre baia din dormitorul nostru și îl văd acolo leșinat .Sar repede și îl mișc,dar nu se trezește.
-Ethan,hai scolăte.Ethan!
Sun la salvare și imediat apare.Îl iau și îl duc la spital.Eu iau un taxi și pornesc și eu către spital.
După ce ajung merg la recepție și întreb de Ethan.Mi-au spus că a fost dus la dezalcolizare și să acum se află în salonul 142.Merg repede și găsesc salonul.Mă așez pe unul din scaunele din fața ușii.Îmi pun capul în mâini și aștept să iasă doctorul din salon.Îl văd că iese.
-Bună ziua domnule doctor.
-Bună ziua.Tu ești cu băiatul de aici?
-Da.
-Ești iubita lui?
-Da într-un fel.Cum se simte?
-Acum bine.Dacă nu îl găseai putea să moară.
-Îl pot vedea?
-Da.
-S-a trezit?
-DA.
-Bine.Mulțumesc.
Intru în salon și îl văd cum privește tavanul.Oare la ce se gândește?Când mă vede șoptește:
-Emma?
-Da,Ethan.
-Tu ești?
-Da.
Mă apropi de el și îi dau o îmbrățișare.
-De ce ai băut atât,Ethan?
-Eram trist că ai plecat și am zis să îmi înec tristețea în alcool.
-Să nu mai faci asta niciodată.
-Bine,dar de ce ai venit.
-Un proverb zice:Dacă o iubești lasă-o să plece,iar dacă te iubește se va întoarce.
-Nu înțeleg.
-Mi-am dat seama că te iubesc Ethan.am spus eu și el a rămas uimit.
-Nu mă minți nu?
-Nu te mint.
-Și eu te iubesc Emma.În clipa asta mai făcut așa fericit.
-Bine.Acum hai acasă.Am vorbit cu doctorul și a spus că te poate lăsa acasă.
-Bine ,hai.
Îi dau hainele pe care i le-am adus să se îmbrace și eu îl aștept afara salonului.
Își face fișele de externare și ieșim din spital.De data asta nu apucă să mă ia de mână așa cum o făcea mereu când ieșeam pe stradă deoarece îl apuc eu prima de mână și i-o strâng.La început se uită la mâinile noastre apoi la mine.Eu bufnesc într-un râs.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
-De ce râzi?
-Chiar vrei să îți spun?
-Da.
-Râd de tine.Ai o față.
-DA.Pentru că tu ești alt om.Un om mai bun,mai deschis,mai zâmbăreț.Și îmi place foarte mult această persoană a ta.
-Mersi!Acum îmi faci declarați pe stradă?întreb eu în bajocură.El doar râde.Și începe să strige:
-O IUBESC PE ACEASTĂ FATĂ!
Multe priviri sunt îndreptate spre noi,iar el doar râde.Eu m-am rușinat puțin.
Am mers acasă,am făcut curat și ne-am făcut ceva de mâncare apoi ne-am pus la somn.
