După 4 ore și 15 minute a ajuns și la destinație. Era destul de obosit de la drum, dar nu îndeajuns de obosit să-și viziteze iubita mare.
Merge la recepție și își luă cheia de la camera unde va sta saptamana asta. Merse la cameră și își lăsă bagajele lângă pat, ca apoi să pornească spre plajă. Era la 10 minute distanță de la camera lui deci nu era mare chestie.
La ieșirea spre plajă, se ciocni de o persoană puțin mai scundă decât el, cu părul brunet și niște ochi căprui, era îmbrăcat la șorț, cel mai posibil lucra la mini restaurantul din zonă.
"M-ma scuzați..."
Namjoon numai apucă să spună ceva că băiatul pleacă într-o viteză. "Nu-i nimic" spuse pentru el, privind ciudat spre băiatul care se grăbea, dispărând din raza lui vizuală.
Ajuse pe plajă se puse pe un sezlong, închizându-si ochii și lăsând vântul să-i bată în față, ascultând valurile mării. Încă nu era nimeni pe plajă, ceea ce era minunat, mai multă liniște, dar nu dură mult ca liniștea să fie întreruptă de o voce
"M-ma scuzați...doriți să comandați ceva?"
Era același băiat de care s-a ciocnit, părea destul de agitat, poate era din cauza faptului că trebuie să ia și la alții comenzi, ca să nu-l mai rețin îi cer un pahar cu limonadă. Azi chiar nu voiam să beau ceva alcool. După ce pleca mă îndrept spre mal, apă atingându-mi degetele de la picioare. Era rece dar cu timpul mă voi obișnui. N-am plecat departe de sezlong ca să nu mă caute chelnerul acela și să creadă că am plecat.
Când îl zăresc pe băiat intrând pe plajă mă îndrept spre sezlong, așteptând să ajungă. Îmi pune limonada care avea un pai lângă măsuța de lângă sezlong.
"Cât face?" îl întreb pe băiat
"15 woni...." (nu mă pricep cu banii coreeni scz)
