More than that

9.

M-am trezit in mijlocul unui război. Se auzeau țipete, trântiri și sunete de obiecte sparte din camera mamei. Mi-a urcat tensiunea instant și am sărit din pat de parcă m-ar fi ars.

- Ce naiba?
Ies pe hol disperată iar primul pe care îl văd e Jackson, unul dintre băieții care îl însoțeam pretutindeni pe Sergio.

- Ce se întâmplă?

- Aylin, nu vrei să intri acolo!
Se repezeste către mine încercând să mă prindă însă sunt mai rapidă și dau buzna in cameră.
Sunt șocată de peisajul din fața ochilor mei.
Sergio pare nebun, mama arată ca și cum ar fi  tras-o de par prin casa.
Plângea isteric in timp ce Sergio ținea ferm pistolul in mâna. El era la bustul gol, cu părul in toate direcțiile iar vena de la gât părea să ii explodeze in orice moment.

- Dezi, te întreb încă o dată...cum ai reușit?

- Ce Doamne se întâmplă aici?
Intervin eu și vreau să par dură însă de fapt tremur toată.

- Aylin, pleacă!
Strigă el către mine, făcându-mă să tresar însă nu mă las. Mă duc către mama și ii inspectez fața, era in regulă. Doar părul ii era ciufulit și era destul de speriată. La naiba, Marquina...

- Pe dracu dacă plec! Idiotule!

- Ieși afară!
Nu am timp să ripostez că mă prinde foarte dur de mâna și mă bruscheaza astfel încât să fiu la depărtare de mama.

- Târfa de mă-ta mi-a pierdut 180.000 dolari.

- Ce???

- Aylin, te rog...pleacă.
O aud pe mama și ii arunc o privire urâta. Știam că spală bani pentru Sergio la salonul ei însă nu am vrut să știu niciodată alte detalii.

- Marquina, termină naibii cu show-ul asta! Nu cred că a făcut-o intenționat!

- Iar eu nu cred că e treaba ta, așa că tine-ți gura aia închisă.
Mă trezesc cu pistolul îndreptat către mine iar in acel moment îmi stă inima in loc. Nu pot să cred că el chiar face asta...

- N-ai face asta!
Ii reproșez cu multă siguranța in glas însă el decide să îmi reteze siguranța asta in momentul in care trage siguranța armei și vine mai aproape de mine. Mama mă prinde panicată de mana însă o indepartez. Să nu îndrăznească nici ea.

- Nu cred că vrei să mă pui la încercare!
Strigă. Strigă de-mi îngheață sângele-n vene și vine către mine până ajung in dreptul ușii după care mă prinde de încheietură și mă aruncă afară. Mi se dezechilibrează tot corpul și cad pe podea. Nu-l interesează. Închide ușa și nici nu privește către mine.

Sunt nervoasă.
Sunt nervoasă la nivel extrem și nu vreau să ii văd moaca azi sau încă o săptămâna.

- Să vă ia naiba pe amândoi, sincer...
Jackson nu mai era acolo, eram doar eu și cei doi care probabil se omorau intre ei acum.
Iar eu trebuia să ajung la birou pentru a lua două manuscrise și să îl termin pe cel rămas.

Oricum nu aveam chef să le văd moaca celor doi așa că am mers cuminte înapoi in cameră și am început să mă pregătesc.
Aveam nevoie in primul rând de un duș fierbinte care să-mi facă nervii să dispară.

Când am ieșit era destul de liniște in casa, mi-am pus de mâncare ceva din frigider apoi am plecat.
Îmi trebuia o gura de aer proaspăt, un răgaz, o pauza. Poate aveam nevoie de o vacanta.

Am ajuns relativ rapid la birou, m-a sunat atât Sergio cât și mama însă nu le-am răspuns. M-am apucat să-mi fac treaba pentru a-i putea preda Jessicăi, șefa mea, raportul și de a mă apuca de manuscrisele noi.
Vorbind de lup, o văd intrând la mine in birou și afișez un zâmbet pentru a ascunde faptul că asta e o zi proasta.

- Aylin, ai terminat cumva raportul?

- Sigur!

- Super, mulțumesc!! Am avut doar bătăi de cap cu manuscrisul asta!
Pare epuizată și chiar o cred. Jobul ei presupunea o presiune mult prea mare...

- Da...nu e cel mai ideal.

- Ah, și ultimul...cred că vom renunța la el, dar te anunț eu sigur mai târziu. Dacă vrei să pleci, e-n regulă pentru mine.

- Oh, bine atunci. Chiar aveam nevoie.
Rad slab in timp ce ii întind dosarul iar ea mă aprobă din priviri...

Problema era că tot acasă trebuia să mă întorc...