Prin lumina difuzã a apusului de lunã
Coboarã încet din a noastre simțiri
O privire oarbã de lume nebunã
In paradisul fals, de crude trãiri.
Spre cerul plin acum de stele transcendente
Urcã a vieții dorințã frivolã
De bani și de suflete- absente
Ce cautã- ntruna o altã creolã .
Și când apusu-nselãtor apare
Acoperind cu-n vãl al oamenilor glas
Din moarte o viațã rãsare
Cu noi speranțe si un nou bun- rãmas .
// 6 years old poem
CITEȘTI
Telegrama Din Canal
PoetrySunt călători pierduți care s-au regăsit printre frunzele de toamnă, gânduri demult uitate, căutând constelații pe cerul sufletului... Cuvinte...
