P.O.V. Jessica
Am acceptat sa fac cursa cu Jennifer care s-a dovedit a nu fi prea usoara insa am reusit sa inving. Bucuria lui Logan care a castigat pariul pus pe multi bani.
-Bravo, n-ai ruginit deloc! A fost o cursa frumoasa!
-Multumesc!
-Nu, eu iti multumesc!
Spune si ma saruta usor pe obraz apoi pleaca. Eu merg la Jennifer care vorbea cu cineva.
-Buna cursa, printesa!
Spun dand mana cu ea.
-Mersi, participarea mea oricum, a fost ca sa te cunosc.
-Sper ca ai facut-o! Deoarece nu se stie cand ne vom mai vedea.
Spun apoi ma departez de ea cu zambetul pe buze. Voia sa ma cunoasca nu? Eh, atunci vei cunoaste ce pot eu cu adevarat.
***
Dupa ce m-am schimbat am mers la club unde ne intalneam in gasca. Erau mai toti din grupare si nu numai dar spre neplacerea mea a venit si Zayn care in ciuda a ce i-am zis eu a adus-o si pe Jennifer care poate auzi lejer discutiile noastre.
-Hei, dar unde e Luke?
-Ah, trebuie sa vina si el.
Exact atunci isi face aparitia si el si se aseaza langa mine, sarutandu-mi obrazul.
Era totul ok asta pana cand l-a vazut pe Zayn, el cunoscand situatia cu Jennifer deoarece trebuia sa am un aliat si chiar nu-l puteam minti.
Se apropie de mine soptindu-mi astefl incat doar eu sa aud.
-Ei ce cauta aici?
-Nu stiu...dar nu cred ca sunt o amenintare deocamdata.
Am vorbit, am baut, iar Jennifer a discutat mult cu Ariana si Vanessa. Zayn parca nici nu exista si asta nu prea mi s-a parut normal. La sfarsitul serii majoritatea baietilor si fetelor au plecat, pe cand eu si Luke am mai ramas. Sincer cu aia doi am stat ca pe ace.
La un moment dat am mers pana afara pentru a lua putin aer, acolo unde m-am intalnit cu Jennifer care ciudat, se purta frumos cu mine.
-Hei!
-Ce e?
-Voiam sa vad ce faci...
-Bine, dupa cum vezi.
-Pot sa te intreb...Luke este iubitul tau?
-De ce? Vrei sa-ti incerci norocul?
-E dragut si arata bine dar nu vreau sa-ti fur iubitul.
-Serios? Si de ce te-as crede. Oricum nu cred ca exista fatarnica mai mare ca tine? Oricum, tu te gandesti la altcineva cand iubitul tau e inauntru. Ce patetic!
-El...de ajuns! Totul pana la a ma insulta! Face un semn discret din cap si in clipa urmatoare doi barbati inalti ma inconjoara.
-Ce? Nu poti face treaba fara garzi? Esti o lasa!
Atunci scot rapid pistolul, si fara sa reactioneze, ii impusc fara sa stau pe ganduri. Ea statea si se uita speriata la mine. Ma apropii de ea amenintator privind-o cu dispret.
-Ai grija, eu nu sunt cine crezi tu si nici nu cred ca stii asa ca nu mai indrazni sa te crezi superioara in fata mea!
Dau sa plec dar ma intorc pret de cateva secunde.
-Ah, si era sa uit! Spune-i iubitelului tau sa stea la el acasa. Ea se uita la mine cu gura larg deschisa. Direct sub centura.
Am plecat de acolo intorcandu-ma la masa si imediat mai apoi mergand acasa.
Eu am mers in camera mea si am scapat de haine, ramanand doar intr-o pereche de pantaloni scurti si un maieu alb. Stingand lumina, razele lunii se vedeau mai clar si luminau incaperea intunecata.
Deodata simt doua brate in jurul meu, tresarind putin la atingerea unor buze fine pe umarul meu. M-am lasat dusa de val abia atunci cand mi-am dat seama ca este Luke, recunoscand usor raceala metalului din buza ce imi trimitea fiori reci pe sira spinarii.
Nu am mai rezistat si intorcandu-ma il iau prin surprindere si imi lipesc buzele de ale lui savurand din plin fiecare moment.
Atunci ma prinde de solduri si ma ridica usor, eu incolacindu-mi picioarele in jurul taliei lui. A adancit sarutul, simtindu-i din plin gustul dulce de care parca nu ma mai saturam.
Mi-am infins mainile in parul lui blond si eliminad total spatiul dintre noi care in momentul de fata era inexistent.
M-a asezat usor in pat continuand sirul saruturilor care erau ca niste droguri ce dadeau dependenta si iubeam acea senzatie. A coborat cu saruturile pana la maxilar, apoi la gat, pielea mea parca arzand sub atingerea lui.
O data am fost dependenta de droguri. Desi imi faceau rau continuam sa le iau deoarece chiar si pentru cateva secunde imi creeau placere, ma faceau sa uit de tot ce e rau si sa ma axez pe lucrurile bune. Acum...stiind ca il am langa mine, stiu ca lucrurile nu au sa fie altfel decat bune, iar asta ma face cea mai fericita. Pur si simplu privindu-l nu-mi vine sa cred unde am ajuns si sincer nu regret nimic. Nu regret acea cearta ca altfel nu ar fi avut curajul sa-si marturiseasca sentimentele si prin niste simple cuvinte si o privire sa faca sa ma indragostesc de el.
-Te iubesc mult, iubito!
Spune lipindu-si din nou buzele moi de ale mele, metalul din ele, facand placerea sa se mareasca cu 100.
-Si eu te iubesc!
Spun zambind larg, continuand sa savurez fiecare clipa alaturi de cineva pe care in sfarsit pot spune ca iubesc.
.
.
.
.
.
.
.
.
Hey guys! Astazi sunt ceva mai harnica si cu chef de scris sper ca va placut si nu uitati sa comentati. Nu prea le am eu cu de astea insa as putea scrie si un capitol mai pervers....asta doar daca vreti normal! Deocamdata povestea va decurge asa pana autoarea se va hotari sa arunce o bomba care sa strice totul...va fii si ceva de genul dar mai tarziu deci...keep calm. Pana data viitoare v-am pupat!
YOU ARE READING
IMPOSSIBLE (In Curs De Editare)
Fanfiction''-Stii ce este in sufletul tau? Atunci spune-mi ce simti pentru mine. -Ce simt pentru tine? Spun zambind usor ca mai apoi acesta sa dispara. URA! Asta simt pentru tine si asta am simtit si pana acum. Fac o mica pauza tragand aer in piept ca mai apo...
