18

109 5 0
                                    

"Dragă Cezar,

Iubirea mea față de tine nu avea să se schimbe niciodată. Deși am făcut foarte multe greșeli de când ai plecat, inima mea nu încetează din a se gândi la cat de mult te iubește in fiecare zi.
Ești bărbatul ce mi-a arătat că se poate iubi din nou chiar daca inima îți e frântă, bărbatul ce a riscat orice pentru a ne salva relația de nenumărate ori. Fericirea mea mereu ai fost tu, și nimeni nu a putut schimba acest sentiment oricât de mult și-ar fi dorit să o facă. Așa cum ai spus și tu, alaturi de tine sufletul meu înflorește de nenumărate ori, iar acum că nu mai ești, florile au încetat să își mai arate culoarea pe câmpul odată plin de viață.
Sufletul mi-a fost de atâtea ori rupt în bucăți mici, și mai mici, tot mai mici, însă, tu ai fost singurul care a avut răbdarea de a pune la loc și cel mai mic ciob care lipsea pentru a-mi face inima din nou completă.
Te iubesc cum n-am iubit, cum nu voi iubi.
Te iubesc chiar daca sufletul tau nu ar mai bate pentru al meu.
Te iubesc chiar dacă ne-am renaște in lumi separate.
Mi-aș aduce aminte zâmbetul tău chiar și într-o altă viață dacă ne-am regăsi.
Scumpul meu, îmi doresc ca zâmbetul tău să fie întotdeauna unul sincer, îmi doresc să fii fericit și, că întotdeauna, sa răspundești iubire peste tot unde te vei duce.
- Nina"

Am băgat scrisoarea într-un plic chiar daca nu știam unde mai exact trebuia să o trimit. Probabil o scrisesem mai mult pentru a-mi alina durerea, însă sufletul mă durea. Știam că nu aveam să-l găsesc curând, însă, voi aștepta cat v-a fii nevoit pentru al avea din nou alaturi pe Cezar.

- Puștoaico, plecăm. Vocea tatălui meu mă făcuse să zâmbesc, ridicându-mă din pat pentru a merge la mașină. Cu toții hotărâse să ieșim în oraș pentru a ne distra, cu speranța că vom mai uita câtuși de puțin de problemele ce nu ne dădeau pace deloc. Știam că încercau imposibilul, însă, trebuia să mă prefac că totul trece pe moment pentru a nu le strica zâmbetele.
Nick era singurul care știa că nu îmi puteam forță zâmbetul, dar astăzi trebuia să uit pentru a nu le strica ziua alor mei.
Telefonul tatălui meu începuse să sune fara oprire, acesta dând volumul mai încet pentru a nu se auzi cu cine vorbește, însă fața lui spunea că era cineva important.
Se uitase de câteva ori la mine, motiv pentru care începusem să fiu curioasa de subiectul pe care acesta îl avea cu persoane respectivă.

- Trebuie să întoarcem, e despre Cezar. Inima mea începuse să bată foarte tare, sperând că l-au găsit în sfârșit după atât timp de căutat.
Doua mașini de poliție se aflau în fața vilei, tata dând mana cu ei, ca apoi să-i fie înmânate niște hârtii pe care începuse să le citească.
Fața tatălui meu se schimbase brusc, motiv pentru care m-am grăbit să iau hârtiile din mâinile lui, cuvintele în care scria că ieșise la autopsie că a fost omorât ..., nu-mi puteau ieși din cap absolut deloc.

Un an mai târziu

Sala era plină de oameni îmbrăcați elegant, insa, costumul lui Bene îmi atrase mult mai mult privirea. Ne apropiasem foarte mult de când Cezar murise, insa, hotărâsem sa nu fie o relație adevărată, având în vedere că Bene avea să plece din nou într-o bună zi.
Dansul pe care îl făceam era unul lent, însă mâinile lui Bene umblau pe sub rochia pe care o purtam, încercând să nu atrag privirile celor din jurul nostru. Știam amândoi că nu ne vom putea abține, urcând până sus unde se aflau camerele oaspeților care plătise pentru ele.
Buzele noastre se mișcau in același ritm de parcă acum se cunoșteau pentru prima dată, mâna lui trăgând ușor în jos de fermoarul din spatele rochiei pe care o purtam, lăsându-mi corpul gol pentru a doua oară în fața lui.
Simțeam aceași căldură ca și prima dată, corpul meu tremurând de plăcere în brațele sale din cauza atingerilor. Gândul îmi era doar la felul în care Bene mă făcea să mă simt, cat de fericita am fost alaturi de el în ultima vreme și, cat de mult voiam să rămână aici. Știam că lui îi plăcea foarte mult sa călătorească, însă, acum rămase destul de mult acasă, neștiind motivul pentru care acesta o făcuse.
Degetele sale se mișcau ușor pe sfârcurile ce îmi erau deja întărite, buzele mele deschizându-se încet pentru a lăsa gemetele de plăcere să se facă auzite. Mă aflam deasupra lui, mișcările mele fiind puțin mai rapide, motiv pentru care gemetele lui Bene nu  încetau din a apărea, știind că amândoi ne simțeam la fel de bine.
Tremuram, însă iubeam sentimentul in care corpul meu simțea acești fiori pe care Bene mi dădea de fiecare data.

- Ah, la naiba...
Îmi ieșise fara sa vreau, însă, Bene făcea în așa fel încât să mă chinuie, picioarele mele tremurând din ce in ce mai tare, simțind cum amândoi ajungem la sfârșit. Nu se oprise din a se mișca, însă erau mișcări lente care mă innebuneau și mai tare, simțind cum acesta nu mai apuca să iasă, lăsându-mi capul pe spate din cauza senzației pe care mi-o oferise.
Mi-am lăsat capul pe umărul său, lăsându-l sa se miste in continuare, respirațiile noastre fiind unele foarte grele.

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
A doua șansă în dragoste.Where stories live. Discover now