The Hunter

Capitolul 17-

-Nina, trezeste-te. O inghiontesc eu pe bruneta.
-Ce vrei? Lasa-ma sa dorm! Replica ea, punandu-si perna pe fata.
-Ridica-te, avem putina treaba, continui eu, tragand-o.
-Ok, ok, m-am trezit! Se da Nina batuta, cand eram cat pe ce s-o dau jos din pat. Ma duc la baie.
-Nu sta mult! Strig in urma ei. Chiar avem treaba.

...

Mancam cereale cu lapte in bucatarie, uitandu-ma la stirile de dimineata, cand Nina s-a gandit c-ar fi cazul sa apara. Aleluia!
-Am luat haine de la tine, ma informeaza ea, trantindu-se langa mine.
-In regula, sa plecam atunci.
-Stai, eu n-am mancat! Protesteaza Nina luand un bol si punandu-si cereale.

Voiam sa mai spun ceva, dar mi-a atras atentia buletinul meteo.
"Astazi, desi zi de primavara, se anunta cod galben de ploi, vant, poate chiar si grindina. "
-Esti sigura ca e ceva chiar atat de important incat sa plecam pe ploaie? Intreaba Nina, vaicarindu-se.
-Da, e foarte important. Ia-ti pelerina de ploaie.

...
-Esti sigura ca aici e?
-Hei, cei de la compania de telefoane, asa spun.
-Dar e...Cea mai sinistra strada pe care am vazut-o, spune Nina, uitandu-se cand in stanga, cand in dreapta.
-Stiu, nici mie nu-mi place. Dar mi se pare logic ca cel ce ma suna, sa sune de la un telefon public. Adica, asa nu risca nimic, observ eu, lovind cu mana, masa de la cofetaria unde eram. Ploua tare, iar eu voiam sa mai urmaresc putin telefonul ala public, asa ca am intrat in cel mai apropiat local, cu vedere spre telefon, care s-a nimerit sa fie o cofetarie.
-Ce-ai patit la mana? Intreaba Nina ingrijorata, vazand zgarieturile pe care le-am capatat cand am dat cu pumnul in usa. Am renuntat la bandaje pentru ca atrageau prea mult atentia.
-Stii seara cand Chase a intrat peste mine, nu?
-Mi-ai povestit.
-Atunci m-am enervat putin si i- am dat un pumn usii, continui indiferenta.
-Doar putin te-ai enervat? Scumpo, ai fost un vulcan de nervi, admite Nina, facandu-ma sa chicotesc.
-Nu-mi place prajitura asta, spun strambandu-ma la placinta din fata mea.
-La ce te asteptai in cartierul asta? Aici sunt asi in a omori oameni, nu in pra...Dar o intrerup eu :
-Uite, intra in cabina de telefon cineva.
-De unde sti ca este exact cel ce te suna pe tine?
-Pentru ca...Stai putin, stiu cine-i tipul! E barbatul ce m-a urmarit in seara cand plecam de la tine! Spun eu, sarind ca arsa din scaun.
-Spunea-i ca nu i-ai vazut fata, zice Nina, neincrezatoare.
-Nu, dar exact asa era imbracat si atunci. Complet in negru.
-Esti paranoica. Multe persoane se imbraca doar in negru, poate nu-i...
-Inceteaza sa ma mai contrazici si misca-ti fundul afara. Vreau raspunsuri, vreau sa aflu adevarul. Si cred ca e prilejul perfect sa-l aflu.
-Nu inteleg unde bati, zice Nina, lasand banii pentru consumatia noastra pe masa.
-Il vom urmari.
-Ce? Nu, nu, nu si nu! Se revolta Nina.
-Ok atunci, ma duc singura.