Capitolul 21-

1.5K 111 13
                                    

-Ti-am spus ca trebuie sa vorbim, dar tu ai schimbat subiectul, aducandu-l pe Eliot in discutie!
-De ce ai iesit cu el? Intreaba calm Chase, de parca nu i-ar pasa.
-De unde sti ca am iesit cu el?
-Conteaza?! De ce ai iesit cu el?
-Conteaza?! Il imit eu, enervandu-l .
-Clara mi-a spus, zice in cele din urma.
-Clara? Si tu o crezi pe ea? Si de cand vorbesti tu cu ea? De fapt stai, tu inca te vezi cu ea? Strig eu, lovindu-l cu palma in piept.
-Inca nu mi-ai spus de ce ai iesit cu acel Eliot.
-Pentru ca...pentru ca-l plac! Izbucnesc eu, dar nu apuc sa mai spun si altceva, caci Chase ma saruta, fara a ma anunta inainte.
Ii simt buzele calde peste ale mele, miscandu-le intr-un joc nebunesc.

-Eu...Spun cand sarutul se incheie.
-Bombonico, nu ma mai urmari, mi-o taie el.
-Nu te-as mai urmari daca mi-ai spune adevarul, Chase. Vocea mea era calma, desi eram disperata sa aflu totul.
-Adevarul? Ce adevar? Joaca Chase teatru, moment in care eu ma indepartez de el complet .
-Chase, am nevoie sa stiu asta. Nu pentru ca e un simplu moft de-al meu, serios! De ani de zile ma invinuiesc pentru plecarea tatalui meu! Ani.
Daca a plecat pentru ca nu ma dorea? Daca a plecat pentru ca nu eram copilul ideal? Daca e din vina mea, totul? Daca mama a plans nopti la rand, doar pentru ca nu sunt destul de buna, destul de speciala? Zic eu, ochii fiindu-mi impaienjeniti de lacrimi, iar tonul ranit.
Chase se apropie din nou de mine, apoi imi ia un obraz in palma, cealalta asezata fiind pe soldul meu.
-Bombonico, tu esti minunata. Esti mult mai speciala decat crezi, iar oricine poate sa stea in preajma ta, e al naibii de norocos. Nu esti tu de vina, ar fi imposibil. Tatal tau e mandru de tine. Esti atat de speciala, incat...asta te afecteaza.
-Ma afecteaza? Cum? Intreb eu, coplesita de emotii si de amintirea lui tata, dar Chase nu-mi raspunde, optand sa ma sarute, atat de usor incat am crezut ca mi-am imaginat.

...

-A plecat, pur si simplu? Intreaba Nina.
-M-a sarutat, apoi a primit un mesaj. A plecat in secunda a doua, spunand ca are ceva de facut, explic eu, punandu-mi apa intr-un pahar.
-Si tu nu l-ai urmarit?
-Neah, din cauza ca am plecat dupa el, acum are un ochi vanat, spun, luand o gura din apa.
-Eh, sunt sigura ca acum arata mai sexy, cu ochiul umflat. Il face mai dur, mai barbat, chicoteste Nina, mancand din gogosile pe care ea le-a adus.
-Inceteaza, o mustrez eu, serioasa. Inca nu am aflat nimic. Chase m-a dus de nas, cu saruturile alea. M-a ametit, recunosc eu , asezandu-ma pe un scaun.
-Ai mai gasit si altceva in camera mamei tale? Intreaba Nina, muscand dintr-o gogoasa cu glazura.
-Da, cateva foi neimportante...si un carnetel, spun, aducandu-mi aminte de carnetel.
Urc in camera mea, apoi aduc carnetelul.
-Pare a fi un jurnal, zice Nina, analizandu-l.
-Ar trebui sa citim? Intreb eu, gandindu-ma de doua ori.
-Vrei sa aflii adevarul?
-Evident.
-Atunci nu vad alta solutie, zice Nina, deschizand carnetul maro, de dimensiuni si grosimi medii.

Hei, ma gândeam acum la grup pe wapp... Nu stiu, sa cunoaștem lume noua, legam prietenii si chestii de-astea si sa radem, de ce nu :))
Daca vreți, dați-mi mesaj pe privat cu numărul vostru si...cam atât :))
Daca tot fac non capitol, voiam sa ma scuz ca nu am mai postat la carti dar nu am prea avut timp si nici inspirație mereu, dar ma gândesc sa rescriu cartile intr-un mod mai bun, deci da...
Mersi ca citiți! ❤️

The HunterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum