Unforgettable

VII

Capitolul VII- Planuri mărețe și nasuri sparte

Rachel

Pur și simplu nu mai pot! Sunt sătulă până peste cap de acest Mike și de fițele sale de divă pe ciclu. Trebuie să-i suport glumele idioate precum el cinci ore din paisprezece plus că va trebui să-l suport și pe lângă mine ceva timp.

Tamara s-a îndrăgostit chiar de el, făcându-mi viața mai urâtă decât e și ciudat e faptul că și el ține la ea. Poate cineva cu inima mai rece decât Antartica să iubească sau miracolele exista? Oricum, jur că într-o zi am să-l calc " accidental " pe capul acela mare și sec.

Lucrurile între mine și Sam merg bine, foarte bine. Ieșim mereu, stăm mai mereu împreună și facem orice chestie posibilă împreună încercând să evităm privirile ucigașe și usturătoare ale celor doi cavaleri. Eu și Lucile suntem practic forțate să petrecem timp împreună din cauza mamei și a lui Richard.

Stau pe scaun așteptând-o pe Tamara. Mă joc cu tivul rochiei pentru a elimina stresul dar simt că o să explodez daca mai stau mult pe scaunul ăsta tare. Lucile se apropie de mine, așezându-se pe scuanul de lângă. Își îndreaptă spatele și se întoarce către mine cu figura ei arogantă.

" Uite ce e Stewart, între tatăl meu și mama ta nu va funcționa. Tata e bogat, faimos, chipeș iar mama ta e de clasă medie și nu prea frumoasă. Pentru binele reputației tatălui meu, spune-i mamei tale să stea departe. Nici nu știi cât de umilitor a fost să fiu văzută cu ea săptămâna trecută la Mall. Prietenele mele credeau că ies cu servitoarea. " Spune ea cu dezgust. Îmi strâng pumnii în încercarea de a n-o pocni în fața tuturor. " Ah și e așa demodată! Pe bune, nici dacă Justin Bieber m-ar cere în căsătorie n-aș putea purta pantofi din sezonul trecut "

" Până aici blondi, mai spune ceva de mama și te pocnesc în nas. " Îi spun cu tupeu iar ea îzbucnește în râs.

" Oh, Stewart, dacă ar avea și mama ta simțul umorului, e așa plictisitoare " Exclama cu putere punând capac limitei mele. Tu ai cerut-o blondi. Îmi aduc toate degetele spre interiorul palmei și o lovesc. Aceasta scoate un icnet apăsat semn că o doare dar nu o doare numai pe ea, cred că mi-am rupt un deget. Îmi scutur mâna de durere dar când mă uit la fața sa îmi trece orice durere. Un lichid roșu i se scurge din nas, semn că am luat Jackpot-ul.

*

" Știu, știu, ai reacționat dramatic dar domnișoară Stewart, elevii nu se pocnesc. " Îmi ține morală doamna directoare.

" E a doua oară când mă lovește! " Spune Lucile cu un glas rănit. " Prima dată mi-a aruncat un morman de caiete peste față și apoi mi-a trântit un pumn, clar că o face intenționat. " Spune iar directoarei îi scapă un chicot. " Ce e așa amuzant? Mi-a spart nasul! " Continuă ea iar directoarea se abține din greu să nu râdă.

" Ei bine domnișoară Stewart vei avea două ore de detenție azi și alte două marțea viitoare. "

" Ce? Atât? Nu e nimeni serios în școala asta!" Oftează Lucile clar învinsă. Ei bine blondi, asta se întâmplă când te iei de un Stewart.

Orele de detenție încep în zece minute iar eu nu sunt nici măcar în sală. Deschid ușa mare și grea a subsolului, uitându-mă după vreo față cunoscută. Înafară de Betty, tipa emo și tristă nu e nimeni cunoscut. Mă așez în prima bancă pregătită să adorm. Ușa se deschide și pe ea intră Finn. Ne uităm unul la celălalt până când el decide să rupă tăcerea.

" Iarăși detenție Stewart? Ce ai mai făcut de data asta? " Întreabă ironic.

" Aceeași întrebare și pentru tine. Iar s-au bătut fetele pentru tine? " Îi răspund cu aceeași monedă.