Sentimente goale.Poate puțină durere,dragoste...artă

Copiii liceului de artă

N-o să-mi cultive părinții talentu'
Nici o profesoră de canto, nu are mama bani pentru dânsa...
Profesoară tristã din liceul de arte al orașului,
Liceul 38 al țării Românești
Doar copii frumoși și triști învață-acolo...

Toți cei slabi au incetat din viată, din vina supradozei de artă
Pe unul l-a cãlcat trenul, intr-o zi de 14 mai, când desena pe căi ferate;
Alta, a fost impușcată de cruda realitate,când cânta la chitară, pe stradă, să plângă-n fața lumii gri...
Vrei să ajung și eu așa ?Prea târziu, arta se naște din frumos și moare cu durere de artist !

Vreau idei, vreau idei, vreau idei !
Urla unul dintre ei...
A îndrăgit apa, ca pe sora lui de nu știu câte primăveri de muzică rapsodică
S-a îndrăcit, a murit, înnecat în căutare de idei, Doamne...

Oamenilor, de pretutindeni...promovati moartea artei, sustineti saracia celor creatori de armonii și călătorii de culoare !
Plâng ei mai mult decât o face doamna de la colț, săraca
Căci și puiul ei, a murit la școala celor dependeți de idei, gânduri, sentimente !

Aceasta este pentru voi, tineri care veți crea un univers nou,
Cu tot ceea ce adulții nu au apreciat niciodată, pân-acum
O să vă plângem pe ziduri color și strãzi care au auzit muzica voastră-odată
Flori vă vom da, căci flori iubiți voi, le țineți vii prin ce ati lasat in urma voastră, nu prin apă și soare, copii...