Sentimente goale.Poate puțină durere,dragoste...artă

Ea este un înger...

Si credeam ca secundele au cedat
Si au ramas intr-un loc,moarte
Cand melodia sufletului ei era în punctul culminant
Emanând dragoste,la fel cum o face ea

Nu-i așa că e frumos ?
Cum trupul ei vioi alunecă cu îngerii și îi face partenerii ei de dans etern
E în transă mintea care e pierdută,care sărută toate frumusețile lumii vaste
Sentimentele mele o admiră,o adoră...ochii...te adoră

Dacă Dumnezeu ar avea vocea omului ți-ar urla pe șoptite că ești floarea lui preferată din grădina raiului
Și ți-ar dăruii o nestemată a unei stele,sora ta de mult pierdută
Ți-ar face lănțișor din ea...
Și nu ți-ar îngâduii nici după moarte ca să-ți fie luată de la gâtul tău superb

Nu că e ciudat cum un pian cântă singur, doar pentru tine
Și mângâieri de harpă, îți oferã muzica de aur a raiului ?
Căci tu nu aparții pământului,ființă celestă
Bucată albă,ruptă din rai frumos,cusută și ajunsă petic la nopțile oamenilor frumoși și îndrăgostiți

Lasă-mă să îți sărut cu patimă obraz moale,atât de gol
Loc sãrutat de pictori și muzicanți atât de triști, dar atât de deosebiți
Ești harul unui lucru atât de simplu și comun...
Ești tu,iubito,ești tu...