8. Pentru că, vei ştii asta prin zâmbetul meu.

1.3K 119 0
                                    

 
          Calc pragul liceului și imediat îl caut cu privirea pe Alex, când îl zăresc merg parcă teleghidată spre el. Ajung în fața lui și îi sar în brațe, am nevoie de îmbrățișarea lui mai mult ca niciodată. Îl strâng în brațe, iar el îmi răspunde imediat și își înconjoară brațele în jurul taliei mele și mă ține la fel de strâns cum îl țin şi eu pe el.

           Până la urmă ne desprindem din îmbrățișare și observ că tot liceul e în jurul nostru, mă înroșesc, dar Alex mă înconjoară cu brațul lui și mă trage mai aproape de el. Mă liniștesc imediat când văd că încep să se împrăștie toți, mai puțin Ana și Larisa care mă privesc cu multă ură. Sunetul clopoțelului ne trezește, iar înainte să plec, Alex mă întoarce cu fața la el și îmi cuprinde fața în mâinile sale, iar apoi își lipește fruntea de a mea.

          — Va fi bine Diana, ai încredere în mine, spune în timp ce-mi alintă obraji cu degetele lui.

         O aud pe Ana cum pufnește nervoasă, dar tac din gură și-l las să plece spre oră apoi încep și eu să merg cu pași mici spre clasă, dar sunt oprită de o mână ce mă trage puternic. Mă întorc și o văd pe Ana nervoasă. Îmi dau ochii peste cap și îmi trag mâna ca să-mi continui drumul, dar iarăşi îmi trage mâna. Mă întorc din nou la ea fiind deja nervoasă și aștept să aud ce mai are de spus.

         — Tu mi l-ai furat, javră nenorocită! strigă la mine, dar tot ce fac este să dau ochii peste cap așteptând să termine acest discurs penibil.

       — Acum nu mai deschizi gura? Știi că am dreptate! țipă ca la o isterică în timp ce gesticulează dramatic din mâini.

       — Nu draga mea, aștept să termini acest discurs penibil. Dacă stau acum să-ți enumăr de ce te-a părăsit Alex, voi pierde toate orele așa că scuză-mă, dar spre deosebire de tine vreau să iau examenul final. Hai, te pup, spun apoi îi trimit un pupic prin aer și plec.

        Verific ceasul și văd că am întârziat patru minute, grăbesc pasul și din fericire, ajung înaintea profesoarei.

          Cum se termină ora, ies din clasă și pornesc în căutarea lui Alex pe hol, dar nu-i de găsit. Mă opresc să analizez încăperea plină de elevi, dar ochii îmi sunt acoperiți de două mâini mari. Zâmbetul imediat îmi apare pe chip.

         — Cine sunt? întreabă cu o voce amuzată.

         — Hmm... cel mai frumos zâmbet, spun și imediat îi aud râsetul dulce. Își îndepărtează mâinile, iar eu mă întorc cu fața la el și îi sărut obrazul. Rămâne uimit semn că a uitat de micul nostru pariu, iar eu abia acum m-am gândit să-i dau răsplata.

        — Se pare că ai uitat deja de pariu, îi reamintesc eu și imediat zâmbetul îi apare pe față la fel și mie. De fiecare dată când sunt lângă el, zâmbetul meu e prezent şi parcă tot răul dispare și tot ce rămâne suntem doar noi doi.

        — Am uitat, mi-ai luat mințile Diana, spune apoi îmi mângâie obrazul cu degetul mare. Zâmbesc când aud cuvintele acestea și îl sărut în fața tuturor fără să-mi pese o secundă de vreunul dintre ei.

           Nu-mi pasă de nimeni atâta timp cât el este lângă mine și mă sprijină, este stâlpul meu de siguranță. Abia acum realizez că din secunda în care l-am văzut a fost o conexiune prea puternică ca să fie evitată și acum uită-te la noi... suntem împreună și mai fericiți ca niciodată.

          — Hai să plecăm de la ultimele două ore Alex, te rog, spun, dar el pare surprins, ştie că eu țin foarte mult la școală, dar pur și simplu simt că mă sufoc dacă mai stau mult aici.

          Privirile sunt doar pe mine și mă simt urmărită la fiecare pas și sinceră să fiu nu este cel mai frumos sentiment.

           — Ești sigură? mă întreabă să vadă dacă sunt hotărâtă sau e doar o fază de moment, dar sunt destul de sigură că dacă nu mă scoate mai repede de aici, o să mor și nu exagerez deloc.

          — Da, înțeleg dacă vrei să rămâi, nu ești obligat să vii cu mine, îi spun pe o voce supărată.

        — Aș face orice pentru tine, spune făcându-mă să zâmbesc din nou.

         Îmi apucă mâna și începem amândoi să mergem spre ieșire. Ieșim din liceu și decidem să mergem în parc. Ajungem în fața parcului și imediat simt miros de vată pe băț aşa că încep să caut standul cu vată pe băț din priviri și în sfârșit îl găsesc. Îmi întorc privirea spre stand și privesc cu poftă cum prepară pentru un copil o vată cu aromă de căpșuni, îl observ pe Alex cum se uită la mine apoi la stand și zâmbește.

          — Vrei vată pe băț? mă întreabă, iar eu ca un copil mic dau din cap afirmativ.

         Zâmbesc mulțumită când văd că ne îndreptăm spre stand. Ajungem în fața vânzătorului și mă pregătesc să scot portofelul, dar sunt oprită de Alex.

         — Ce aromă vrei? mă întreabă blând.

         — De căpșuni, spun apoi privesc ca un copil cum o face. Cum mi-o pune în mână zâmbesc, dar după văd că o face și pe a lui așa că aștept cuminte să avem amândoi după o
să-mi bucur papilele gustative cu această vată aromată. După ce își primește vata pe băț și plăteşte pentru ele, ne ducem pe o bancă cu vedere la mare. Văd multe baloane însoțite de vânzătorul ambulant, iar gândul meu zboară imediat la pariu.

         Rup o bucățică din vată și o îndrept spre gura lui Alex, dar când
s-o ia îi sărut obrazul apoi buzele și din nou obrazu. Îl văd cum zâmbește și-l acompaniez și eu, îmi face semn și mă cuibăresc la pieptul lui. Îi inhalez parfumul și închid ochii, el îmi mângâie spatele apoi îmi sărută creștetul. Zâmbesc afundându-mi nasul în pieptul său.

         — Te iubesc, spune, iar eu îmi continui zâmbetul. Este ceva minunat să auzi că o persoană îți spune că te iubește și tu să știi că nu minte. Este un sentiment pe care nimeni nu-l poate descrie, e unic. Mai ales, când și tu îl iubești nebunește în atât de puțin timp. Mă ridic și arunc bățul în gunoiul de lângă priveliștea mării, dar mă trezesc cuprinsă în brațele lui solide apoi întoarsă cu fața la el. Zâmbesc din nou și-mi așez mâinile pe gulerul de la jacheta lui.

          — Tu nu mi-ai spus nimic, mă atenționează el.

         — Iubitule, nu trebuie să-ți spun că te iubesc ca să știi că o fac. Pentru că, vei știi asta prin zâmbetul meu, spun și-mi lipesc fruntea de a lui. Zâmbește larg, iar eu îi urmez exemplul. Totul este așa de perfect, nu vreau să se termine niciodată momentul asta atât de unic și frumos.

 Totul este așa de perfect, nu vreau să se termine niciodată momentul asta atât de unic și frumos

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.

Cam atât a fost şi acest capitol! ❤
Sper că v-a plăcut! ❤

1180 de cuvinte!

Pe data viitoare dragii mei! ✋ 😍

Dragoste infinităWhere stories live. Discover now