Bloody Love ( Vol. I,II,III,IV )

Capitolul 18 // Capcana

Freya POV

                         Tusesc cand mirosul intepator al fixativului imi invadeaza narile.

-Am terminat domnisoara Freya.

                         Deschid ochii si zambesc la vederea rezultatului obtinut. Machiajul imi scoate ochii si tenul in evidenta,iar parul imi este prins intr-un coc superb.

-Va place?

-E...e incredibil! Multumesc!

-Ne-am facut doar datoria.

                        Ma ridic de pe scaun,avand grija sa nu agat rochia. Sunt gata pentru petrecere.

-Cu adevarat mi-ati facut iubita sa arate incredibil.

-Multumim,dar noi doar am retusat-o. Ea e frumoasa.

-Imi place ca spuneti adevarul.  

                     Cele doua fete pleaca,iar pe usa intra Dylan. Poarta o pereche de blugi mulati si o camasa. Parul ii este asezat intr-un mod dezordonat,dar care il face sa para si mai atragator. Mainile lui se infasoara in jurul meu si ma saruta pe obraz.

-Arati minunat Freya.

-Nici tu nu esti mai prejos.

-Mergem?

                       Spune si imi intinde mana,iar eu accept bucuroasa si mergem la masina. Dylan parcheaza in fata vilei uriase,iar dupa ce imi deschide portiera ne indreptam spre usa. Intram,dar in loc de vampiri care danseaza si se distreaza,suntem intampinati de corpuri de vampiri fara viata. Mana lui Dylan o strange pe a mea,iar cand vrem sa iesim usa este incuiata.  El vrea sa o sparga,insa o multime de oameni ne inconjoara pe amandoi sunt vanatori.

-Fugi!

                      Tipa si ma trage dupa el,omorand tot ce ii iesea in cale. Urcam pe scari,insa alti vanatori ne ataca,iar numarul mare ne face munca de ai invinge aproape imposibila. Cad la pamant cand un tarus este implantat in abdomenul meu,iar vanatorii arunca in mine cu un praf mov,care imi paralizeaza corpul,apoi il imobilizeaza pe Dylan.

-Ati cazut in capcana!

                        O femeie zambeste si imi prinde brabia cu degtele sale.

-Ai fi fost o fata frumoasa. Pacat ca esti vampir si trebuie sa te ucid.

                          Spune si plimba tarusul pe gatul meu pana in zona inimii. Respiratia mi se opri in gat cand am vazut ca a ridicat tarusul,fiind pregtita sa ma loveasca.

-Ne vedem in Iad.

                          Inchid ochii asteptand lovitura fatala,insa aceasta nu a venit. Imi deschid ochii si tip cand il vad pe Dylan in fata mea,camasa lui fiind murdara de sange. Tarusul a intrat in pieptul sau si a iesit prin spate,iar peisajul este unul parca desprins din filmele de groaza. Sangele curge si printre buzele sale,iar dupa ce scoate tatusul,trupul lui Dylan cade pe podeaua prafuita.

-DYLAN!

                           Vreau sa ma apropi,insa cand ma incerc sa ma misc,vanatorii imi dau drumul,astfel cazand pe podea. Lacrimi amare curg pe obrajii mei.

-Dati foc la cladire. Nimeni nu isi va da seama din ce cauza au murit toti.

-Dar ea?

-Ea e paralizata. Nu mai are nici o sansa.

                            Toti executa ordinul,iar dupa ce imprastie benzina si toti ies afara,incep sa simt un miros inecacios de fum. Dylan. Cu ultimile puteri ma straduiesc sa ajung la el. Tarusul i-a strapuns inima. M-a salvat pe mine.

-Dylan? Dylan haide. O sa murim daca ramanem aici. Trebuie sa te ridici.

                            Nici un raspuns.

-Haide! Nu e momentul sa glumesti acum...trebuie sa iesim.

                            Alte lacrimi imi murdaresc obrajii,dar nu imi pierd speranta si incep sa-l scutur.

-T...trebuie sa te salvezi,Freya.

                             Vocea lui e atat de slabita,incat nici nu mai stiu daca e a lui.

-Nu voi pleca fara tine. Te...te rog ridica-te!

-Pentru mine e prea tarziu.

                              Imi asez capul pe pieptul lui,iar mana sa se aseaza pe capul meu.

-Nu vorbi asa. Vei fi bine. Rezista! Vor...vor veni ajutoare.

-Freya...eu...eu nu mai rezist. Vreau doar sa sti ca...te...iubesc.

    
                            Spune,iar dupa ce trage aer in piept,isi lasa capul intr-o parte,iar mana ii cade de pe fruntea mea.

-Dylan? Dylan rezista! Nu imi poti face asta! Te rog...ridica-te.

                            I-am privit inca odata chipul palid,iar ochii sai frumosi erau inchisi. Era mort. Parca s-a rupt ceva in mine,apoi am izbucnit in plans. Un strigat de durere mi-a parasit pieptul,iar degetele mele ii strangeau camasa in pumni. Fumul imi facea respiratia inposibila. Am inceput sa tusesc sec,iar fara sa-mi dau seama,ochii mei s-au inchis. Capul meu se afla incontinuare pe pieptul lui Dylan,iar lacrimile au incetat sa curga. Am lesinat. Focul se apropia tot mai mult de mine,insa am simtit cum am fost luata de langa Dylan,iar o pereche de ochi de gheata ma priveau cu ura si dragoste in acelasi timp. Nu stiu unde a disparut strainul. Imi amintesc doar ca am fost lasata pe iarba,iar ultimul lucru pe care l-am vazut au fost flacarile care mistuiau cladirea.

-Dylan...te rog...nu pleca...nu pot trai fara tine.

                      Am soptit,iar ochii mei s-au inchis din nou.

_________________________________________________________________

          Cum v-am spus,accept injuraturi pentru ca merit. E tarziu si sunt foarte obosita. Iertati-ma pentru capitolul scurt si sec. Promit sa ma revansez.

Byeeeeeeeee!