Empire ♔ Harry Styles//Română (Tradusă)

Prolog

Prolog ♔

M-am așezat pe canapeaua uzată din piele maro în micul apartament din complex,numi ca și casa mea.Așteptând că mama să vină acasă de la tura ei de lucru de la cafenea.

Arunc o privire de la ceasul negru,cel așezat pe peretele alb.Arăta 7:58 și am știut că mamaar fi trebuit să fie acasă acum.Dacă nu a mai luat altă  oră  la muncă.Avem nevoie.Bani ,asta este.Eu am doar 15 ani și sunt prea mică ca să îmi iau un loc de muncă,cel puțin așa spune mama.Ea nu vrea să mă streseze ,ea vrea ca eu să învăț.

Tata a murit când eram mică,în jurul vârstei de 6 ani,sau cam așa ceva.Niciodată nu am avut o figură paternă în viața mea.Am avut un frate mai mare,dar el a fugit când tata a murit,niciodată nu am ai fost văzut de atunci.După necaz ne-am mutat din micul nostru oraș din Texas în Anglia,încercând să fugim de trecut,niciodată nu a funcționat.Mama și-a pierdut locul de muncă în acea perioadă,constant angajată și concediată din diferite job-uri.M-am uitat la ea aducând diferiți băbați în fiecare săptămână (A/N:trăiește și ea viața,ce ai cu ea?) .Mi se frânge inima să o văd așa.În fiecare an înrăutățindu-se.Părul ei brunet acum grizonat.Pungile de sub ochi devenind mai nerge cu zi ce trece.Ea a început să piardă deasemenea și în greutate.Mă îngrijorează să o văd așa.

Munute mai târziu,după liniștea de mormânt,clanța ușii începe să se miște și secunde mai târziu mama mea vine gâfâind de parcă ar fi fost la un maraton.Ea închide repede ușa înainte să vină fugind la mine.Își lasă geanta jos și își pune mâinile pe fața mea,ținându-mă.Nu i-am înțeles alegerea acțiunilor sale  și de ce făcea asta,dar am ignorat când am văzut lacrimi în ochii ei.

”Mamă-”

Înainte să îmi pot termina propoziția,pe ușa principală  dau buzna doi bărbați mari.M-am uitat la mama mea îngrijorată.Întrebând ce se întâmplă  și de ce sunt aici.

Mama se uită lam mine cu lacrimi scurgându-se pe obrajii ei și scturuă din cap ca dezamăgire ea ea însăși

”Îmi pare așa rău Ellie” Îmi șoptește.Mă înbrățizasă strâns,dar momentul nostru nu ține mult.M-am rupt din strângerea mamei și am  strigat  de frică.M-am uitat din nou la mama neștiind ce se întâmplă.

Am încercat să mă lupt dar  bărbatul care mă ține e prea puternic.

”Mamă ce se întâmplă?” Am țipat.Încercând să rup strângerea puternică a bărbatului ciudat care mă avea.El continuă să ne tragă din cameră,aducându-ne aproape de ușă.

”Ellie,n-nu avem bani,Mestrul Styles nu ne lasă să mai trăim aici dacă nu plătim” Țipă.Lacrimile scăpând din ochii ei albaștrii și vocea sa spărgându-se .

”Ce vrei să spui că nu avem bani!Mamă!De ce sunt ei aici!” Am continuat și mi-am întors capul încercând să îl văd pe celălalt bărbat care și el a venit aici.L-am văzut venind pe hol cu o valiză.

”Nu mai ești a mea” Șoptește.

”Am lucrurile ei,e timpul să mergem” Vocea jasă vorbește.Am continuat să plâng și să mă întreb de ce ce întâmplă totul din senin.Niciodată nu aș fi crezut că viața mea  o să ajungă așa.

Bărbatul mă aruncă pe umărul lui ca pe o păpușă și eu continui să plâng.Părăsim apartamentul,lăsând-o pe mama înăuntru,distrusă.

Știam de el .El face regulile în acest loc.Lui îi aparține,totul îi aparține.Era regatul său.Era imperiul său.

Și acum,deasemenea îi aparțineam.

____________________________

Prologul îi este dedicat atuoarei :3

Să lăsați păreri...vreau  să știu dacă se merită să continui.

#Ella.