Treizeci si patru

3.4K 151 24
                                    

Autor pov.

Flavia zacea pe iarba, inconstienta, si nimeni nu stia asta. Printul era la geamul camerei, incercand sa se calmeze. Plangea, si voia sa mearga dupa ea, dar stia ca e mai bine se se calmeze mai intai. Privind gradina, o vazu pe Flavia pe jos, fara sa se miste. Se speriase in interior stia ca nu e de bine asa ca a fugit spre locul unde era ea.

Flavia s-a trezit la scurt timp de la lesin. A ramas in aceeasi pozitie gandindu-se la vorbele lui. Ii era rusine ca a reactionat asa desii stia ca e doar o gluma nereusita. Printul ajunse la ea, si cand o vazu cu ochii inchisi incepu sa planga si mai tare.

-Iubire! iubire, esti bine? intreaba el printre suspine

-Sunt bine. spune ea sec.

-.Mai speriat. Imi pare rau pentru ce am spus adineauri.  

-E ok.

Dupa o luna

A trecut o luna de la ultima lor cearta. A trecut osaptamana de la nunta lui Fizz si a lui Niall. Toti erau fericiti alaturi de persoana iubita, dar Flavia ea abatuta. Ceva o macina in interior. Era mai rece, mai distanta, ma retasa, iar asta il facea pe Lou sa se ingrijoreze.

Flavia pov.

Nu imi place sa ma comport asa cu Lou, dar mi-e frica. Toata viata am trait cu frica, dar toata acea frica nu se compara cu cea pe care o simt acum. Louis o sa ajunga sa se indoiasca de mine daca mai continui sa mint, asa ca voi da cartile pe fata.

Merg in baie si imi fac rutina zilnica, apoi merg in dressing de unde imi iau o pereche de blugi negrii si un tricou alb simplu. Parul il prind intr-un coc lejer apoi imi iau inima in dinti si ies din camera in care am stat in ultimele doua zile. Cobor in fuga scarile apoi intru in sufragerie. Toti erau aici, mai putin el.

-Uite cine s-a decis sa isi paraseasca barlogul. spune Harry razand.

-Unde e? intreb eu cautandu-l cu privirea.

-A mers in oras. spune Niall zambind

-A, mersi. spun trista apoi ma intorc in camera mea.

Incep sa fac curat in dessing, pentru a-mi ocupa timpul. Am de gand sa dau cartile pe fata azi, indiferent de ce se v-a intampla. Nu inteleg de ce imi e atat de frica, dar totusi imi e.

A trecut o ora si jumatate, asa ca m-am decis sa imi mai incerc norocul o data. Cobor scarile, lent de data aceasta, incercand sa nu imi pierd curajul. Intru in sufragerie iar cand il vad fata imi paleste si simt cum ma pierd. adio curaj.

-Iubire, ai iesit din camera?  

-Mda. spun cu voce mica.

-Esti bine? intreaba Fizz

-Trebuie sa va spun ceva.

-Mai asteapta putin, e ultimul minut din meci! spune Niall fiind atent la ecranul televizorului.

-E important Ni'. Incerc de mult timp sa imi fac curaj, iar acum ca-l am voi nici macar nu vreti sa ascultati. spun eu frustrata.

-Ce e scumpo? intreaba Fizz

-Nu mai conteaza. spun eu scapand o lacrima.

-Oh haide, sigur ca conteaza. spune spune Zayn.

-Ba nu! Nu mai conteaza. Daca aveti nevoie de ceva ma gasiti in camera.

-Iubire, spune-ne ce e cu tine. Ce s-a intamplat? intreaba Lou cu o privire ingrijorata.

Ma asez usor pe fotoliu si privesc podeaua. Teama a aparut iar, si sincer nu mai pot traii cu ea.

-Dragilor, voiam sa fa spun ca...

-GOOOOOLLL! tipa Harry si Niall

-Am castigat! tipa iar Harry.

-Baieti, noi vorbim ceva important aici! spune Liam

-Scuze.

-Deci, ce s-a intamplat Flavs? intreaba Zayn.

-Pai..... ammm'...voiam sa va spun ca...... ammmm'..... ca sunt..... ca sunt fercita ca sunteti prietenii mei! spun eu din instinct cand incep sa ma pannichez.

-Si asta e mai important decat meciul? intreaba Harry frustrat

-Nu e asta... nu pot sa o fac... incerc dar nu pot. spun eu scapand o lacrima 

-Ce e? Stii ca ne poti spune orice. spune Liam

-Vrei sa te tin de mana ca pe vremuri?

-Da, te rog.

-Deci, voiam sa va spun ca.... spun dupa ce ma ia Ni' de mana pentru a-mi oferii curaj si siguranta

-Caaa? intreaba restul

-Sunt...Sunt insarcinata. spun apoi imi las privirea in pamant si strang din ochi.

-Tu vrei sa spui ca..... ca voi fii tata? intreaba Louis confuz 

-Mhm. spun  cu o voce mica

-Nu pot sa cred! O sa fiu tata! tipa el

Imi ridic privirea cu ochii in lacrimi, iar cand ii intalnesc privirea scaldata in lacrimi si zambetul de pe buze imi dau seama ca mi-a fost frica degeaba. Ma ridic usor de pe scaun, ne rupand contactul vizual, apoi ii zambesc. In urmatoarea secunda buzele lui erau peste ale mele, dansand mai fericite ca niciodata.

Urma sa fim parinti, iar asta e cel mai frumos lucru.

Autor pov. 

Un copil nascut din cea mai pura lumina si lumina ce-a fost candva cel mai crud intuneric. Viata lor se schimbase de cand s-au cunoscut, iar acum viata lor e aproape implinita.

Helau, helau guys! In primul rand vreau sa imi cer scuze pentru greseli. In al doilea rand vreau sa imi cer scuze pentru porcaria asta de capitol. Ne vedem curand. Bye!  [x_x]

Vanduta regelui «L.T.»Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum