=17=

134 29 11
                                    

A/N : Ok, deci capitolul ăsta-i efectiv motivul pentru care am reînceput să scriu la asta (nu mă înțelegeți greșit, chiar am blocaj. Dacă scriu mai mult de 600 de cuvinte îi minune de la Dumnezeu. And that suck când ai o groază de idei, dar nu poți scrie la ele că de la 500 de cuvinte se blochează totul).

    Finalul, păi, nu voiam să bag și faza aia de la final, but recitisem cartea și mi-am aminti de o fază și am zis "Meh, why not".

    Da, deci iubesc capitolul ăsta. Efectiv îmi pot imagina scena și god nu pot spune în cuvinte ce moment de fangirl am acum. Idfk de ce, oricum.

    Hai să trecem la capitol, totuși. Spor la citit! ✌

P.S : Lene să verific cât de bine lucrat era corpul lui Rei...

Twpsyn

-------

   — Arăți groaznic.

   — Mersi că mi-ai amintit asta, Haru. Mai că uitasem.

    Haru ridică o sprânceană, confuz. Era prima oară (din câte-și amintea el, sincer vorbind nu prea îi acorda atenție lui Rin. Azi ar cam fi prima dată) când primi un răspuns sarcastic de la roșcat. Se aștepta la cu totul și cu totul alt răspuns.

    Makoto, în schimb, se uita îngrijorat ba la Haru, ba la Rin.

    Iar Rin… Rin chiar arăta groaznic în acea clipă. Da, corpul lui era la fel de sexy ca-n zilele precedente, numai Dumnezeu știa cât de hot era Rin în costum de baie, dar fața lui îl dădea de gol (nu, nu ne luăm de dinți lui de rechin. Încă). Părea mai palid, plus că avea cearcăne în jurul ochilor. Ziceai că-i bolnav, Makoto chiar crezuse asta la început până să i se explice că-i din cauza lipsei de somn.

   — Eu o sa intru în apă, murmură Rin, dar mâna lui Makoto îl opri.

   — Stai să vină și Nagisa! El și Gou ar trebui să apară în orice clipă.

    Rin oftă, dar nu insistă pe subiect. În schimb își trecu o mână prin păr, dornic să plece acasă. Nu prea înțelegea el de ce acceptase invitația, credea că ceva timp petrecut cu restul avea să-l facă să se simtă mai bine, dar se înșelă amarnic.

   — Makotoooooo! Haruuuuuu! Am ajuuuuuns!

   — Tsk

    Își îndreptă privirea spre sursa zgomotului, dar în loc să-l vadă pe Nagisa, îl văzu pe Rei, iar totul în jurul lui se opri.

    Nu putea să-și audă decât bătăile inimii în timp ce se uita fix în ochii lui, brusc starea ce o avea mai devreme dispărând complet. În schimb se simțea de parcă cineva îl lovi în cap, iar trupul i se teleportă în Rai.

    Nici n-avea cum să nu se creadă în Rai la cât de bine arăta Rei în costum de baie. Rin mereu a crezut că-n spatele acelor haine avea să dea peste un trup plat, puțin lucrat, iar asta nu-l deranja deloc, dar acum că află adevărul și anume faptul că avea pătrățele frumos conturate, se simțea prost numai la gândul că Rei ar arăta altfel.

   — Rin? Te simți bine? Îți curge sânge din nas-

    Clipi de câteva ori, vocea lui Rei fiind mult mai sexy în realitate decât la telefon. Apoi își aminti ce tocmai îi spuse ochelaristul și-și îndreptă mâna spre nas, astfel simțind sângele ce curgea fără nicio grijă.

   — D-Da, sunt bine! Ce te face să crezi că n-aș fi bine? Hahaha…. Mă- m-mă duc până la baie. Vin imediat. Nu pleca. Te rog, nu pleca!

    Și cu asta se evaporă imediat de acolo, cumva reușind să ajungă la baie.

    Problema era… Ce avea să rezolve mai întâi? Sângele ce încă-i curgea din nas sau erecția vizibilă din cauza costumului de baie?

E doar un pervers //RinRei fanfiction//Where stories live. Discover now