Sfântul și păcătoasa

Capitolul 11

-Daca Rebecca nu mi-ar fi dat link-ul ala as fi trait linistita.

-Cine e Rebecca? ma intreaba cea de langa mine.

    Oftez frustrata. Imi las capul pe speteaza scaunului, apoi il ridic si o privesc pe bruneta ce-si sprijina coatele de birou.

-Rebecca este o foarte buna si veche prietena de a mea cu care nu pot sa zic ca vorbesc in fiecare zi, dar cand o fac ramane in istorie. Ea e singura persoana care ma poate recunoaste si legata la ochii, ii explic fapturii.

-Deci ea a fost prima care ti-a aratat stirea, constata uimita. Si apoi Jace te-a contactat...

-Exact.

     De cand am cunoscut-o pe Mia, pot sa spun ca m-am apropiat de ea. Prima data, ce-i drept, aveam un scop marsav, dar acum chiar o indragesc. Fiecare vizita de-a mea se incheie cu o mica barfa. 

-A, da. Si in ciuda faptului ca voi, tu si Will, spuneti ca el nu stia de aventurile ei, stia. Era constient de asta din prima clipa.

-Nu inteleg cum poate sa stea cu ea. Ravenna este asa o...Uh, nici nu pot sa-i gasesc un atribut pe masura.

     Indignarea fetei ma uimeste placut amuzandu-ma. Chicotesc, iar ea ma priveste incruntata. Chipul acesteia ma face sa rabufnesc intrun ras copios atragand cateva priviri mustratoare.

-Ai terminat? intreaba scurt.

-Da, raspund scurt. Stii?! Ma gandeam...

-La?

-Totul s-a miscat mult prea repede. Eu am acceptat mult prea repede cererea lui, nici nu stiu ce a fost in capul meu, murmur privind lucrurile de pe biroul fetei. Apoi sala de dans. Totul s-a miscat mult prea repede! Lucrurile acestea nu ar fi trebuit sa se intample. 

          Imi umflu obrajii cu aer aratand ca o veverita, apoi expir zgomotos alaturi de noua mea prietena. Atentia ne este atrasa de linistea aparuta de nicaieri. Sunetul unor pasi apasati ne fac sa ne intoarcem. Bruneta isi indreapta spatele facandu-mi semn sa ma aplec.

-Jace, soptes strangand din ochii.

-Buna ziua, domnule Walker! rosteste Mia venind langa mine.

-Buna, Mia. Ia-ti agenda si vino in birou, raspunde blondul. Si tu, Maya! adauga risipindu-mi falsa idee a scaparii.

-Buna, Jace! murmur ridicandu-ma de sub birou.

            Barbatul imbracat mult prea lejer porneste inaintea noastra. Strangand din dinti il urmarim abtinandu-ne sa nu radem. Jace ne deschide usa permitandu-ne sa intram primele. Privirea imi fuge spre el si pot jura ca un zambet poznas ii impodobeaza chipul. 

-Acum...

-Sa stiti ca ne pare rau, il intrerupe cea de langa mine.

-Corectie. Nu ne pare, afirm eu. Acum. Unde arde? M-ai chemat aici de urgenta si totusi tu inatarzii.

         Jace Walker isi da jos jacheta de piele. Tricoul alb se muleaza de minune pe trupul sau aratos. Blugi negri, destul de mulati ii scot in evidenta fesele, iar incaltamintea prafutita il fac sa arate de parca ar fi alergat pana aici.  Un look surprinzator de lejer pentru un om ca el. 

    Dumnezeu s-a jucat bine de tot cu corpul lui cand l-a creat....

-Salivezi! ma inghionteste Mia trezindu-ma la realitate.

-Oh, scuze, bomban ducandu-mi mana la gura spre amuzamentul celor doi.

-Lasand prostiile la o parte vreau sa va spun ca sunt jefuit de propria sotie. Aproape sotie.