CAPITOLUL 1

5.1K 157 0
                                    

   Linistea este atat de apasatoare , dar uneori atat de benefica pentru un suflet ratacit .

Astazi se implineste un an de cand , Marta , mama mea , a plecat de langa mine si m-a lasat singura .

Este 5 dimineata cand plec de acasa sa ajung la ea la mormant , plec devreme sa pot sa stau mai mult cu ea , pe urma sa merg la seviciu .

Parchez masina in fata cimitirulul , i-au din spate buchetul de trandafiri albi preferatii ei , si lumanarea si merg spre mormantul ei . Afara este din ce in ce mai lumina deci nu imi este greu sa ajung la ea . Nu imi este frica sa vin singura aici , de cand a murit singura vin mereu pentru ca sunt singura de cand ea a plecat de langa mine . Dar aici in cimitir nu sunt singura , sufletul ei este langa mine , poate aunt putin nebuna dar ea a fost tot pentru mine si mereu va fi in sufletul meu .

-Buna mama , am venit . Ti-am adus florile tale preferate . Ce mai faci ? Eu sunt bine , sunt mai linistita , si simt ca ceva o sa se intample astazi , ceva nou . Cel mai probabil doamna Anne o sa angajeze inca o fata pentru ca ii merge din ce in ce mai bine cafeneaua .

Am luat florile si le-am pus in vaza si am aprins lumanarea si m-am pus iar jos .

- Cred ca o sa imi i-au un catel , stiu ca nu ti-a placut niciodata sa ti animale in casa dar ma simt tot mai singura si cred ca o companie asa dragalasa imi va prinde bine .

Ma rdic de pe marginea mormantului si imi scutur jeansi de praf .

- Plec mama sa ajung la servici . Stiu sa am grija de mine si sa mananc , asta imi spuneai mereu cand plecam de acasa si asta o gandesc mereu si eu acum .

Am plecat de langa mormant , indreotandu-ma spre masina . Am pornit masina si am plecat spre cafeneaua unde lucrez de cand am terminat liceul , adica de 5 ani , mi-ar fi placut sa continui studiile dar aveam nevoie de banii pentru a o ingriji-o pe Marta , si ma bucur ca am ales asta pentru ca asa am reusit sa o mai tin inviata 4 ani .

Doamna Anne tocmai ce a ajuns si cu ea era o fata aproape de varsta mea . Deci pana la urma am intuit bine , a mai angajat pe cineva , dar tot mai aveam un sentiment ciudat .

Parchez masina in fata cafenelei imi i-au geanta si ies din masina . Merg spre cele doua femei care ma asteptau in fata cafenelei .

- Buna dimineata , doamna Anne .

- Buna dimineata Sofia , ea va fi noua ta colega , Maria . Imi spune doamna Anne , iar eu intind mana spre noua mea colega care pare ok la prima vedere . Spun asta pentru ca am mai avut colege noi si nu prea parea  sa ma placa si nu prea parea sa le placa munca .

- Buna Maria , eu sunt Sofia , ma bucur sa te cunosc ,  sper sa ne intelegem . Spun eu cu un zambet mare pe buze .

Fata imi prinde mana si o scutura putin .

- Sunt incantata si sper sa fiu de ajutor pe aici , este primul meu job si am emotii . Spune Maria putin timida .

- O sa te descurci , o sa te ajut in toate si voi fi mereu langa tine pana vei invata cum merg lucrurile pe aici dar stai linistita ca va fi bine . Spun in timp ce pasim in spatele doamnei Anne in cafenea . Acum haide sa iti prezint locul .

- Fetelor eu merg in bucatarie sa ma apuc de prajituri . Spune doamna Anne si pleaca .

- Haide mai avem o jumatate de ora pana sa deschidem si avem timp sa bem o cafea si sa iti prezint locul . Ii spun Mariei in timp ce pun sa fac doua cafele .

Dupa ce i-am aratat Mariei cafeneaua si tot ce are de facut am trimis-o sa se schimbe in hainele pe care i le-am dat sa le imbrace , aceeasi imbracaminte ca si a mea , o camasa alba si o pereche de jeansi negri . Am imtors tablita de la usa cu "Deschis" si am mers sa spal canile din care am baut cafeaua .

Destinul (Finalizata)Where stories live. Discover now