Ivy și Demonul

Capitolul 14: ,, Nu am zis niciodată că nu te iubesc."

× Din capitolul anterior :

-     Știu , mamă .Îmi pare rău! Nu am fost să mă distrez. Am ceva să-ți spun, hai să ne asezăm pe canapea. Ne-am așezat. Mă privea îngrijorată, acum ori niciodată. În primul rând aș vrea să mă asculții. Ca să știi din start NU SUNT NEBUNĂ. Bun acum,.... am fost răpită, de către un demon..... Sunt o ființă mai deosebită ca să zic așa. Sunt o ființă paranormală............Am misiunea de a deschide un o lume printr-o vraja puternică ..........Sunt...........o vrăjitoare, mamă

- POFTIM?

-Se pare că aici s-a încheiat minunata noastră poveste. Nu stiu ce simți tu acum. Niciodată nu am vrut să suferi. Pentru ultima dată îți spun că îmi pare rău. Hannah, mă despart de tine

- L....Lev, sentimentele nu se schimba de pe o zi pe alta...

- Nu, Leviathan. Mi-am muscat buza, i-am întors spate si am portit in locul unde vroiam să ajung. Lev?........ Levi.... Leviathan, nu îmi întoarce spatele in modul ăsta. LEVIATHAN! Te rog nu pleca de lânga mine.  ×

Ivy

- Demonstrează-mi că tot ce spui este adevărat! Am oftat, m-am ridicat de pe canapea, mi-am întins mâinile spre frumoasele flori care erau puse într-o vază albastră. Folosind magia, am smuls petalele florilor. Le-am făcut să plutească. Mama era atentă la toate gesturile mele. Am lasat petalele să cadă, clătinându-se stânga-dreapta de câteva ori, pâna au atins podeaua. Asta este uimitor! Cum?

- Păi pot să fac mult mai multe, cum ar fi să cauzez incendii si furtuni.......... a da si pot citi si minți ^^

- La ce mă gândesc eu acum?

- Ammm te gândești la........la demonul de la mine din clasă. Apropo il chema Leviathan!

- Mă sperii. A inceput să râdă

- El si cu iubita lui m-au învătat tot ce stiu

- Îl placi. Când am auzit ce a spus am amuțit. Mi-am plecat capul în jos

- Are iubită.........

- Și ce? Știe ce simti pentru el?

- Nu, nu cred.................adica eu nu i-am zis nimic

- Bine, Ivy ai grijă de 2 ori mai mult de tine acum. Nu sunt supărată pe tine. Eu mă duc in camera mea, dacă ai nevoie de ceva mă trezesti

- Noapte Bună!

Mi-am făcut un dus, aveam până și iarbă în păr. Mă duc in camera mea. Repede !!!! Unde esti? Help! A aici. Telefon bifat, priză bifat, cablu bifat! Îmi bag telefon la încărcat. IUBIREEE! Gata te-am resuscitat. Mă trântesc pe pat, ce zi lungă! Bine că nu am fost și torturata! Bine că nu mi-am luat veol. Pfiu

Mă uit pe tavan. Plictiseală mâine am școală, belah. Hmmm dacă i-as spune mamei că școală pentru mine este ,,otravă" , o să-mi zică să nu mă mai duc? NEahhh. Nu prea cred. Telefonul meu s-a aprins, semn că am primit o notificare. Îl iau în mână și îl deschid. Uuuu mesaj de la Lev.
Lev: Heyyy, mai esti supărată pe mine?
Eu: nu mai sunt
Lev: ^-^ . Ce a zis mama ta?
Eu: a păi e ok. I-am făcut un rezumat, cred ca a înteles cum este viata mea de acum 😅🤣😂🙄. Unde esti?
Lev: afară, lângă casa mea mă uit la cer, aștept apusul. Vrei să vi?
Eu: VIN *-*

Deschid geamul și sar afară. Fug până la casa lui. L-am vazut, era intins pe iarba cu manile sub cap, privea cerul cum a zis. M-am așezat lângă el. M-am tot holbat la el. Am remarcat ceva, era trist. Mi-am pus mana peste a lui. S-a uitat la mine. Si-a retras mâna de sub a mea.