Ivy și Demonul

Capitolul 17: Totul se schimbă

09:27

Chiar că timpul trece, parcă ieri l-am întâlnit pe el, am învățat prima vraja și nu aveam încredere în ce îmi zicea. Iar azi mă pregătesc pentru îndeplinirea misiunii. Mai am o oră...
Îmi pieptăn părul, pe mână îmi pun un elastic în caz că va fi nevoie să-mi prind părul. Si îmi pun o brățara care este norocoasă sper să-și facă treaba. Îmi pun pe mine un maieu verde închis și o pereche de blugi. Îmi privesc mâna lovită care era bandajată, offf. Ce am făcut? Păi să zicem că nu aveam ce să fac și m-am urcat într-un pom, iar craca s-a rupt rezultând ..........eu căzând jos. Dap, auci. Într-un rucsac îmi pun cum a zis el, frânghie, cuțit și bandaj. Inchid fermoarul rucsacului. Deodată aud o bătaie în geam. Mă întorc pe călcâie și il deschid.

- Pregătită pentru cel mai tare lucru din viața ta, Ivy ?! A întrebat iubitul meu

- Normal. Mi-am pus rucsacul pe umăr. L-am lua de mână și am sărit în afara casei. Noi eram la parter, țin să specific.... Tot drumul niciunul nu a zis nimic ;-; .

09: 37

Toți cei ca mine ne aflam într-o clădire părăsită...Erau și fete și băieți.
Una dintre fete a venit la Levi. Îhhh shu shu shu

- Ămm mă scuzați de ce nu începem ? adică suntem toți 13! A zis ea

- Am venit ! A spus o voce cunoscută mie.

- Hannah! I-am exclamat numele. Nu știu de ce dar sunt bucuroasă că este și ea aici.

- Acum începem! Mi-am prins părul repede. Mi se pare ceva ciudat. Este foarte multă tensiune în aer. Ne-am pus in cerc toți și ne-am luat de mâini. Trebuie să mă concentrez mult. Avem decât o singură încercare....După nu vom mai putea niciodată să o facem. Îmi țin minte vraja sper doar să nu mă blochez. Hannah nu stătea în cerc doar privea. Era retrasă. Prima fată a început să zică vraja ei, după a urmat o altă fata și un băiat. Este rândul meu. Trebuia să se aștepte 20 de secunde....Respiram si expiram . El mi-a zâmbit, iar asta m-a încurajat. Hai Ivy , am auzit în mintea mea

- ...... Kwangathi umbane.....unokusetyenziswa ngokupheleleyo! Som-

- STOP ! A țipat Hannah

- Dar vraja......Am vrut eu să zic. Nimeni numai zicea nimic....Toți se uitau în toate părțile. Ce naiba? Hannah și-a scos sabia de foc. Ce se întâmplă?

- Suntem atacați. A zis un băiat.

-De cine?! Hmm dacă avem puteri...De ce ne-am oprit? Puteam face fața! .......

Podeaua a început să se miște sub noi. O bubuitură s-a auzit de afară. Apoi a urmat încă una, dar aceasta mult mai puternică. Ne-a aruncat pe jos, în jur meu vedeam oameni echipați cu tot felul de chestii și cu măști pe față întrând in clădire. Nu mai auzeam nimic. Hannah a început să se bată cu ei, lafel și majoritatea. Urechile au început să-mi țiuie. Am dat să mă ridic, dar am cazut la loc. L-am văzut pe Leviathan că vorbea cu mine, după expresia lui tipa...... la mine. Am reușit să citesc pe buzele lui un ,, sus" m-am uitat sus, o bucăți din tavan erau în cădere. Am reușit să mă feresc de unele, dar o bucată de fier mi-a străpuns piciorul. Din cauza dureri ...am început să țip, m-am lăsat pe spate cu mâinile pe locul avariat. Îmi strângeam piciorul la piept. Auzul mi-a revenit, era așa de mult zgomot în jurul meu. Nu îl mai vedeam pe Leviathan. Hannah era rănită dar încă se lupta. Unii din cei care ne-au atacat erau morți. Dar mulți erau in viața. Am strâns în mâini fierul ăla si l-am scos. Sângele începea să curgă mai mult. Durea așa de tare. ...

Un om cu o mască albă a venit spre mine.

- Am găsit-o pe Ivy Baker! A spus acesta. A făcut un semn celorlalți

Unii dintre cei cu care făceam vraja era imobilizați. Îmi venea amețeala. Nici pe Hannah nu o mai vedeam. Am încercat să ma ridic dar durerea m-a pus din nou jos......

:))