În Adâncul Pădurii

Capitolul 4

Stau pe canapeaua din centrul sufrageriei și ascult ceea ce îmi povestesc ei. Pana acum mi-au spus că și ei sunt vârcolaci, de nu prea mult timp. Un vârcolac care e născut așa se dezvolta la 18 ani după ce trec prin faza cu dezvirginarea. Da. Ciudat. De asta habar nu aveam. Ei s-au dezvoltat de la vârsta de 15 sau 16 ani. Iar eu nici primul sărut nu l-am avut. Trist.

-O să te ducem la haită. *Sabin*

-Stai puțin

-Ce-i *Sabin*

-Cand eram acolo unde sicriul a fost băgat în pământ. In fața mea puțin mai departe se aflau niste lupi, mai mari decât cei normali. Unul dintre ei era în fața, era mare și grii.

-Josef Rooshentel. E alpha-ul și dacă ai vreo legătură de sânge cu el poți moștenii una din cele 3 ranguri : Alpha, omega și beta. Mai sunt și altele numai că astea sunt cele mai importante *Karla*

-Am înțeles.

- De exemplu Andreas e cel care va moștenii alpha-ul. Pentru că.. cel care e acum alpha e unchiul lui. Tatăl lui l-a proclamat sa ii ia locul când era pe moarte sfâșiat de Alpha-ul de sud. Suntem în pace cu cei din est și vest.*Karla*

-Adica voi..

-Noi* pentru că dacă bunicul tau avea legătură cu el cu siguranță ești una de-a noastră.*Cristiano*

-Suntem pe teritoriul din nord nu?

-Da *Cristiano*

-Deci.. ai 2 opțiuni. Ori devii vârcolac mai devreme prin dezvirginare ori devii vârcolac la 18 ani fără dezvirginare dar totuși va fii puțin mai complicat. Va durea mult mai rău. *Sabin*

-Ăm..

-Las-o bă. E normal că te doare puțin când te vei transforma. Dar doar prima dată atât*Karla*

-Ok.

-Asa. Și tu vei avea șanse să fii ori beta ori omega.*Karla*

-De unde știi?

-Am presupus))*Karla*

-Și poți afla cumva?

-Daca provii din familie cu rangul respectiv oficial devii și tu. Dacă nu devii iar cineva te alege sa fii una dintre ranguri poți devenii și așa.*Sabin*

-Am înțeles.

-Ziua ta pe cât e?*Cristiano*

-Peste o sa săptămână și ceva. Aproximativ 2.

-Perfect. Dăm petrecere oameni buni. Așa îi poți cunoaște si pe ceilalți din haită.*Karla*

-În ce data?*Cristiano*

-22

-Luna plina e pe 24 deci e ok. *Cristiano*

-bi..ne. pai hai să îți arăt camera ta și să mergem să îți luam lucrurile.

-Bine

După 3 ore

Camera e frumoasa. Alb negru peste tot și super luxoasa și spațioasă. Cu baie spațioasă, televizor super mare, un pat mare, un perete făcut din geam. E superb. Mi-am luat și lucrurile iar după Karla mi-a făcut și turul casei. Au un garaj plin de mașini luxoase. E foarte frumos aici.

Acum stau întinsă în pat și mă uit pe tavan.

Cioc cioc.

-Intră!

Pe ușa intra Karla cu un zâmbet larg și se așează pe pat.

-Karla..

-Zi tot.

-Andreas de ce mă ignoră? Am făcut ceva?

-Off scumpo. Așa e el. E puțin ignorant și orgolios dar odată ce îl cunoști vei vedea că e altfel.

-Am înțeles.

-Așa. Apropo. A venit cineva sa te vadă.

-Pe mine?!

-Da.

Mă ridic din pat și merg către ușa ieșind pe ea și închizând-o in urma mea. Cobor scările și acolo văd un bărbat de vreo 40 și ceva de ani cu parul brunet și ochii căprui.

-Ăm..

-Selena. Sunt Josef Rooshentel. Mă bucur să te cunosc.

-Oh. Și eu mă bucur să vă cunosc pe dumneavoastră.

-Nu îmi vorbii cu pronumele de politețe draga mea. Mă faci să mă simt bătrân.

Îmi spune chicotind. E o persoana de treabă.

-Am înțeles.

-Ti-au spus tot?

-Da.

-Despre părinții tăi știi?

-Ce.. ce trebuie sa stiu?

-Aseaza-te.

M-am pus langa el pe canapea și a început să îmi povestească. Tata a fost și el alpha. Alpha-ul celor din sud. Dar cel care conduce acum teritoriul e cel care a trimis vampirii după părinții mei sa ii omoare. Erau toți în pace până să moară tata..

-Da.. iar de existența ta nu știe. Dar oricum tu ești moștenitoarea nu el. Așa cum e Andreas la noi.

-Stai stai stai. Până la urmă eu cărui teritoriu aparțin? Celui de sud?

-Faci parte din ambele.

-A.. am înțeles.

-Perfect. Pai.. eu am sa plec. Grija mare cu transformarea. Să aveți grijă de ea. Ne vedem la petrecerea de ziua ta draga mea. Noapte buna.

-Noapte buna Alpha

Spun toți dupa care se așează langa mine pe canapea.

-Coae eu nu știu de voi dar eu merg la culcare *Cristiano*

-Și euu*Karla*

-Dah. Și eu noapte buna we*Sabin*

Și cu asta ei au plecat iar eu cu Andreas am rămas pe canapea dar dă sa plece.

-Stai liniștit. Plec eu.

S-a uitat la mine nedumerit după care m-am ridicat eu și m-am dus în bucătărie. Am mers direct la frigider. Nu am mâncat mai nimic și nici nu am pofta de mâncare. Deschid frigiderul și mă aplec sa iau.. un măr. Il închid și după ușa lui l-am văzut pe..