În Adâncul Pădurii

Capitolul 6

Drumul a fost unul tăcut de la ultima discuție.

După încă câteva minute ajungem in locul unde se va ține cursa. Erau mulți oameni, multe mașini bengoase și mai erau și unele tipe îmbrăcate.. de fapt erau acoperite doar cu puțin material.

Ne dăm jos din mașină iar eu merg către Karla. Băieții se pregătesc de cursa iar noi îi urmărim cu atenție.

Cursa a început. In fața se afla Cristiano urmat de Andreas. Andreas bagă viteza după care îl întrece pe cristiano. Ar trebuii sa o lase mai ușor, îi poate ceda motorul dar cred că știe ce face. Și.. uite-l. Se lasă puțin după care baga o viteza mare și trece linia de sosire. Ca premiu a câștigat 10 mil. de euro. Mult dar a meritat. Plus un.. sărut lung de la o blonda. Îmi dau ochii peste cap și mă întorc când văd că se uita la mine neîntrerupând sărutul cu blonda.

-Mrr păpușă ce ar fii sa ne jucam și noi puțin?

Mă îndrept cu fața spre cel care mi s-a adresat mai devreme.

-Ma scuzi? Vorbeai cu mine?

-Nu văd o alta păpușă așa fierbinte ca tine pe aici.

Îmi arcuiesc o sprânceană și mă dau Intr-o parte ca sa nu se poată apropria de mine dar înaitează.

-Lex las-o în pace!

-Hopa. Andreas bro. Scuze frate nu știam că e a ta.

-A lui? Um..

-Da. E cu mine potaie. Dispari.

-Ai noroc că unchiu-to e alpha.

-Iti mai spun o data?

Bărbatul a plecat fără a mai spune nimic.

-Ti-a făcut ceva?

-Nu. Mulțumesc.

Îi spun și îl iau în brațe din instinct dar habar nu aveam de ce. Am uitat să menționez ca ador îmbrățișările nu? El îmi răspunde imediat.

-Scuze.

-Pentru?*Andreas*

-Mai devreme.

-Nu trebuie să îți ceri scuze. Mi-a.. plăcut.*Andreas*

Roșesc? Cred că roșesc. Nu știu ce simt mai exact. Am fost îndrăgostită de cineva doar o dată dar nimic deosebit, și-a bătut joc de mine și am suferit mult din cauza tipului. Nu prea mai am încredere în niciun băiat acum. Și de aceea îmi tin inima închisă. Cred că ar fii mai bine sa o fac și cu el. Dacă reușesc. Dar totuși e viața lui deci nu am de ce sa fiu eu supărată.

După 2 ore

Stăm toți plictisiți pe canapeaua din sufragerie. Karla era cu capul pe umărul lui Cristiano iar eu eram cu capul pe picioarele lui Andreas. Sabin s-a ridicat spunându-ne că merge sa se vadă cu un tip. Vrea să vadă dacă e mai ok cu un tip decât cu o fată. Oh. Am uitat să menționez că e bi? Ups.

Într-o oră vom merge toți 4, (Fără Sabin că el e plecat) la focul de tabără care începe pe la.. 22:00. Dar ne întâlnim pe la 15 sa ne cunoaștem sau ceva și totuși focul va fii făcut.

-Doamne ce plictisealaaa. Hai sa... Hăă*Karla*

Se uita la mine și la Andreas cu un zâmbet diabolic. Mă cam sperie jur. Oare ce îi trece prin cap? O fii ea "mică" (vorba vine. Normal că nu e) dar are numai prostii în cap.

-Hai sa jucam adevăr sau provocare.*Karla*

Super. Parca văd că mă pune sa fac ceva ce.. clar nu vreau.