Capitolul 6

4.6K 151 18
                                    

Eve

        Noaptea a trecut greu amintirile mă mai bantuiau dar am decis pentru binele meu sa le inchid intr-un colt al sufletului si sa imi continui viata , nu ajuta la nimic sa ma blochez in trecut, cu greu ma ia somnul si dimineata ma  trezesc cu greu si constat ca nu am haine de schimb, asa ca o sun pe Monica sa imi ia o pereche de blugi si un tricou de la ea. Pana ajunge ea eu imi termin rutina de dimineata si ma pregatesc de munca . Abia astept sa vad ce mai vrea Maria sa . Dupa 30 de minute se aude usa si sunt sigura ca era Monica cu hainele , deschid usa si o vad ca nu schtiteaza nimic a  ramas  blocata ca am ramas in hotel , niciodata nu am ramas aici si crede ca sa intamplat ceva foarte  important de am decis sa raman aici .
- Eve ce sa intamplat intre tine si Erik ?

Oau asta ma luat pe nepregatite , cum se poate gandii la asta , eu stiu ca ei ii plac genul asta de barbati , dar eu nu sunt interesata , desi e frumos de pica , dar interiorul e mai important decat ambalajul.
- Nimic ce ar putea sa se intample, acelasi om pe care il cunosti si tu, ii place sa dea ordine si nu accepta sa ii contesti deciziile . Am terminat tarziu si nu ma mai lasat sa plec .
- Ok te las plec ca am destula treaba astazi .
- Mersi esti cea mai buna prietena , nu o sa uit , raman datoare cu o cafea in pauza , te pup.

Dupa ce pleaca Moni, ma imbrac si ma mai retusez putin in oglinda , ca tianand cont ca nu am nimic la mine , imi dau cu mainile prin par , sa il descalcesc , si apoi il prind intr-un coc dezordonat in varful capului.
Deschid usa si nu apuc sa fac doi pasi si sunt izbita de un corp masiv care ma arunca pe jos . Ma uit uimita la el si ii vad ingrijorarea pe chip , dar furia ma cuprinde , pe bune acum dimineata nu putea sa inceapa mai bine de atat.

- V-ati facut obicei sa ma trantiti toti pe jos ar trebuii sa fie afise la o parte ca trece trenul si transtesc pe cine gasesc in cale . Nu am vazut asa ceva nu se uita pe unde merge.
- Scuze scuze nu te-am vazut . Ma grabeam si nu ma-m mai uitat pe unde calc . Te-ai lovit ?
  
    Ridic capul spre el si  abia acum disting trasaturile acestui barbat inalt cu parul dat pe spate cu ochi patrunzatori de o culoare albatru pal si cu buze subutiri, era imbracat intr-o pereche de blugi rupti si un tricou negru mulat , care ii scotea in evidenta corpul atletic . Ce sa zic am ramas masca e un barbat foarte frumos .
- Nu face nimic scuze ca am urlat la tine nu am dormit extraordinar.
- Nu face nimic . Eu sunt Dylan stau vis-vis tu ?
- Eu sunt Evelyn lucrez aici .
- Minunat pot sa te invit la o cafea ca sa ma revansez ca te-am aruncat pe jos .
- Desigur dar trebuire sa astepti sa ies in pauza pentru ca acum am  intarziat, destul de mult si am un sef destul de moracanos si nu am pofta sa urle la mine toata ziua.
- Ok ne vedem mai tarziu .

          Ajung la biroul lui Erik si bat la usa raspunde si il intreb daca ii aduc ceva zice ca vrea o cafea .
       Ii duc cafeau si plec ,ciudat nu a urlat de loc la mine , o fii bolnav . Ee asta e norocul meu .
      
       Ma gandesc ca e momentul potrivit si il chem pe Dylan la cafea . Trec prin fata usi sale si bat la usa raspunde imediat .
-Buna , acum am putin timp liber , daca mai e valabila invitatia.
-Ooo sigur , imediat  ma incalt si ies.

       Odata ajunsi in cafenea comandam si incepem sa vorbim de una alta imi spune ca a venit intr-o intalnire de afaceri si ca este din New York . Dragut vorbeste asa calm ma relaxeaza sa vorbesc cu el , as putea sa stau ore la povesti .
    
   Cand de o data  linistea mi se strica cand vad un Erik nervos care intra ca  taifunul in restaurant .  Erik  era rosu de nervi si se uita la mine si la Dylan de zici ca cine stie ce a vazut , sigur voia sa omoare pe cineva si sper ca nu pe mine. Vine frumos la masa noastra si nu apuc sa zic nimic ca incepe.
- Domnisoara Evelyn nici nu ati inceput bine ziua de munca ca ati luat si pauza .
- Nu . Imediat , cu ce va ajut .
- Imi cer scuze prietene ca ti-am rapit asistenta . Am intrat in ea azidimineata si a cazut jos si am simtit nevoia sa ma revansez de aceea am invitat-o la o cafea .
- Nici o problema Dylan data viitoare sa tii minte sa o inviti in timpul liber si nu uita la 14:00 avem sedinta cu investitorii.
- Va cunoasteti ?
- Da este bunul meu prieten dar are un defect e cam moracanos dar tot prieten imi e .
- Mda mersi de reclama , acum te las ca  am treaba .

       Oau sunt uimita cum poate un om ca Erik sa fie prieten cu un Barbat frumos si bland ca Dylan cum il suporta oare?
         Ma scoate din propriile ganduri o smucitura si aproape ca ma ia taraș dupa el . E sonat omul , nu putea sa zica frumos ca as fii venit , nu sa traga de mine ca de un animal.
     Ajunsa in biroul lui aprope ca ma tranteste pe scaun . Si nu stiu ce am facut . Deja simt ca ma apuca nervii , ok  am plecat 10 minute din timpul programului dar nu e mare lucru , si nu are  dreptul sa se poarte asa.

- Ce dracu aveti ce am facut?
- Ce ai facut ? Cu ce drept vorbesti tu cu prietenii mei . Si de ce ai stat de vorba cu el nu ai nici un drept auzi nu ai .
- Domnule nu sunteti in masura sa ma judecati . In primul rand nu aveam idee ca va cunoasteti . Nu mi-a zis nimic . Si in al doilea rand sunteti un mitocan cine va da dreptul sa ma tarati ,aproape pana aici si sa urlati la mine ca la un animal .  Sunt angajata si ok am plecat 10 minute din program dar nu am comis nici o infractiune , luati-mi o ora din program si aia e , dar nu va da nimeni dreptul sa imi vorbiti asa , si sa va purtati asa. Am terminat aici , eu plec . O zi buna , daca o sa aveti nevoie de ceva stiti unde ma gasiti.

      Dau sa ma ridic sa plec si ma prinde si ma tranteste de perete . Raman blocata , si sincer nu ma asteptam la asta ,se apropie de mine si gura lui se apropie de urechea mea .
- Nu are nimeni dreptul sa iti vorbeasca sau sa te atinga , doar eu ai inteles.
- Nu . Nici dumneavoastra nu aveti nici un drept aspra mea vorbesc cu cine am chef . E viata mea si nu va priveste.
Si dati-mi drumul , pana nu o sa incep sa tip si o sa va acuz ca ati incercat sa ma molestati.
     Se uita la mine fix si nu zice nimic, dau sa ma smucesc sa ies de sub el dar in zadar inca are privirea  fixa la mine si ma sperie putin asta arata ca un leu care isi verifica prada .
     
        Ochii sai trecura  de la verdele deschis la un verde foarte inchis spre negru . E uimitor cat de repede se schimba , chiar daca e capcaun si mitocan , in majoritatea timpului , are ochii frumosi .
Nici nu apuc sa reactionez ca isi apropie buzele carnoase peste ale mele socata nu stiu cum sa reactionez  si ma trezesc ca  fara sa vreau ii raspund , acum recunosc sunt o idioata, ma sarut cu seful meu in biroul lui , cand ieri am sustinut ca eu nu fac parte din categoria asta de persoane , sa dus teoria mea , si o data cu ea si demnitatea, tresar usor  cand ii simt limba peste buzele mele o mie intepaturi parca ma cuprind  un fel de sentiment pe care nu l-am mai trait ,el continua lupta pana cand limbile noaste sunt intr-un dans .
      Se opreste brusc si imi sopteste la ureche .
- A mea ai inteles . Numai a mea.
    
      Ma smucesc si o iau la fuga din biroul capcaunului , cum isi permite sa faca asta. Ce drept are e asupra mea, si mai frica intai de toate, imi era de ce mi-a placut , omul acesta se joaca si eu defapt sunt jucaria , toate intrebarile imi invadeaza capul si lacrimile cad una cate una . Pe drum intru in mai multi oameni dintre care si Dylan care se uita speriat la mine . Ma opresc cateva secunde, il privesc cu ochii in lacrimi, si imi continui drumul pana in camera in care am dormit multumesc zeilor ca nu am apucat sa duc cheia la receptie , intru in camera si  inchid usa   cu cheia.

In poza este Dylan

In poza este Dylan

اوووه! هذه الصورة لا تتبع إرشادات المحتوى الخاصة بنا. لمتابعة النشر، يرجى إزالتها أو تحميل صورة أخرى.


In poza este Dylan

Intalnind-o pe ea ** In Curs De Editare**حيث تعيش القصص. اكتشف الآن