Fii tu ochii mei

Capitolul 2

Deschid ochii și primul gând pe care îl am este că e prea liniște. Mult prea liniște...

De fapt, eu am dormit cam mult, e aproape ora prânzului.

La naiba, am băut prea mult... Nu am chef nici măcar să mă rad, deși barba nu e chiar așa crescută. Jabbo și Snow mă așteaptă, vor la plimbare, clar Katie nu i-a băgat în seamă. Așa că mă îmbărbătez și ies cu ei.

Renunț să mai alerg azi, nu prea mai am putere din cauza mahmurelii, așa că am să fac doar o plimbare. Arunc o pereche de blugi pe mine și un tricou negru și ies pe plajă.

O văd în depărtare pe Lana, vine spre mine. Doamne, cât este de frumoasă fata asta! Mă bucur atât de mult când o văd.

Îmi dau seama că mă simt atras către ea ca un magnet. Mi-e dor de aproape toate discuțiile noastre, deși nu ne spunem mare lucru.

Este atât de frumoasă în această dimineață. Poartă o rochiță bej de mătase care în bătaia vântului o face să pară o prințesă. Măresc pasul pentru a ajunge mai repede la ea, exact ca un adolescent. Poate că ea este leacul meu... Cine știe?

Jabbo pleacă cu avânt de lângă mine și aleargă spre ea când o simte.

Dar din spatele ei văd un grup de băieți gălăgioși care aleargă haotic fără să le pese de nimeni sau că ar putea răni pe cineva. Nici măcar nu se opresc când trec de Lana și o doboară. Râd de ea de parcă ar fi o păpușă nesemnificativă.

Alerg spre ea furios și o prind de umeri ca să o ajut să se ridice de jos...

-Lana, ești bine? sar eu...

-Da... sunt un pic dezorientată...Nu îți face griji....

Jabbo se agită pe lângă ea, a simțit și el neliniștea ei.

-Hei băiete, vino aici, zise ea apucându-l de cap ...

-Ce nemernici...

-Da, pățesc asta destul de des...Parcă aș fi invizibilă....

-Hmmm. Crede-mă, nu ești invizibilă, zic eu ușor.

Are cei mai frumoși ochi pe care i-am văzut vreodată. Genele ei lungi sunt de fapt naturale, lucru rar întâlnit acum. O ajut să se ridice și mă împresoară mirosul ei...Doamne, ce e cu mine... ? Știu că nu am mai făcut sex de mult, dar nu asta poate fi... Mă pot abține dar ea, ea mă atrage, are ceva care o face să îmi devină drog...

-Mulțumesc, Wes...

Numele meu, sună atât de frumos spus de ea ... Și îmi spune doar Wes... Clar e vina hormonilor pentru că mâinile mele au rămas pe mijlocul ei susținând-o. Și trupul ei este atât de cald și parcă mă trage și mai aproape de ea... de gura ei, de buzele pe care aș vrea să le simt peste ale mele, peste trupul meu...

Scutur capul ca și cum vreau să alung gândurile pe care le am.

-Te ajut eu, stai liniștită...

Se așază chiar în fața mea iar eu respir din ce în ce mai greu... Dacă s-ar apropia un pic mai mult buzele noastre s-ar atinge. Îi simt căldura respirației, a feței. Ochii ei, deși stau ațintiți într-un loc, par că mă privesc acum în adâncul sufletului.

-Wes, pot să te ating? zise ea suav deodată...

Fuck! Ce???

-Mda...sigur...bâlbâi eu.

-Nu te speria, vreau doar să simt cum arăți...Vorbim de atât timp și sunt curioasă, vreau să văd dacă îmi dau seama de trăsăturile tale..