Patru ani, scumpii ani de liceu,
Din cei mai frumoși ani au devenit cei mai de fier...
Reci, triști, mereu cu ochii pe tine,
Zilele urâte s-au transformat în nopți senine.
Te îngenunchează apoi te ridică forțat
În frumosul concept de a afla ce n-ai aflat
Și ți-e rece, somn, ți-e greață de ei, de tine, de tot ce-nseamnă viață,
Te vor mângâia cu silă și te vor umili cu zâmbete pe față
Căci mândru ești când faci rău chiar și-atunci când n-ai habar.
Vei pierde tot, vise, idealuri...Vei revela- mina nu e mereu plină cu aur
Și la sfârșit, în floarea vieții, zâmbind în poze,
Vei suspina încet în rochie și pantofi gândind ,,Anii vieții..."
YOU ARE READING
a fi pierdut
Poetry„ Îmi visez sfârșitul iar și iar în noapte Căci doar atunci mă pot odihni Și aștept încă somnul cel de moarte Ca orice simț să nu mai simtă nimic." Volum de poezii despre cum mă pierd încet și sigur.
