Aș vrea să îți cânt,
Să-ți spun ,,Noapte bună",
Însă sufletul meu tace mereu.
Sufletul meu nu e al meu.
Cum aș putea să ard cenușă
Când sufletul adesea e scrumul
Și sufletul meu e stins mereu?
Tu l-ai aprins și tot tu l-ai stins,
Iar eu ca un netrebnic apă am aruncat pe el.
Acum se îneacă, dar nu îmi e milă,
Fiindcă sufletul meu nu e al meu.
În amintirea celui
pe care l-am rănit.
CITEȘTI
a fi pierdut
Poetry„ Îmi visez sfârșitul iar și iar în noapte Căci doar atunci mă pot odihni Și aștept încă somnul cel de moarte Ca orice simț să nu mai simtă nimic." Volum de poezii despre cum mă pierd încet și sigur.
