A treisprezecea

27 5 4
                                    


Iar e august,
Iar mă sting.
Norii vreau să îi cuprind
Și să stau acolo sus,
Să nu mai știu cine sunt.
Îi privesc pe toți cum râd,
Cum au zâmbete pe față
Și iar mă sting încet și crunt,
E greu să trăiești când ești moartă.
Nu vreau să aflu fericirea,
Ci vreau doar să nu mai simt durere,
Iar atunci când privesc lumea
Să simt numai plăcerea,
Nu un urlet ce îmi stă în gât
Și dorința neîncetată ca să fug,
Să sfârșesc, să mor curând.
Iar e august,
Iar mă sting,
Deși e soare,
Deși nu mi-e frig...

a fi pierdut Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum