Gândurile intruzive mi-au cucerit mintea,
Lupta contra lor e în contratimp.
Mi-am părăsit cu nesimțire soldații,
Iar focul nu mai pot să-l sting.
E frig pe front, nu am mâncare,
Dorm când și pe unde apuc.
Cerul uneori pare că se transformă-n mare,
Nu mai sunt om, ci un mort pe Pământ.
Îmi visez sfârșitul iar și iar în noapte
Căci doar atunci mă pot odihni
Și aștept încă somnul cel de moarte
Ca orice simț să nu mai simtă nimic.
Nu vine nimeni, iar cei ce vin sunt slabi.
Nu au arme, nici scuturi, nici măcar șanse de salvare,
Așa că-i izgonesc cu răutate,
Deși singurătatea doare, doare tare...
YOU ARE READING
a fi pierdut
Poetry„ Îmi visez sfârșitul iar și iar în noapte Căci doar atunci mă pot odihni Și aștept încă somnul cel de moarte Ca orice simț să nu mai simtă nimic." Volum de poezii despre cum mă pierd încet și sigur.
