A douăzecea

17 4 0
                                    


Sunt oglinda a tot ceea ce nu mai sunt
Și de aceea cioburi sunt.
Aruncată într-o parte și în alta
Și oriunde chiar,
Reflect oamenii care trec pe stradă și nu au habar.
Doare al lor pas greu pe suprafața mea,
Însă ce pot face?
Sufăr, sufăr, sufăr în zadar
Defectă voi rămâne

a fi pierdut Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum