Căsătorie aranjată - ✔ -

2⃣3⃣

AUTOR POV's

Legați fiind încearcă din răsputeri să se elibereze dar în zadar. Nu fac decât să se rănească din cauza frânghiei ce le rănește încheieturile. Uitându-se la cea care era inconștientă se blestemă singur de faptul că nu a reușit să o protejeze de tot răul. Și-a încălcat promisiunea făcută Marissei.

Ridicându-și capul, se strâmbă din cauza durerii de cap încercând să-și țină ochii deschiși încât să vadă ce se întâmplă în jurul ei. Făcând contact cu tatăl ei își deschide gura uimită.

-Eric: Alessia! Ești bine? Ți-a făcut ceva nenorocitul ăsta?

Vrând să-i răspundă că nu a pățit nimic și este bine, o voce o întrerupe făcându-i sângele să clocotească de nervi.

-Jae Hon: Nu crezi că mă jignești prea mult? Până la urmă am fost cumnați.

-Eric: C-Ce?

Uimit fiind își întoarce privirea spre inculpat mărindu-și ochii instantaneu. Nu a crezut niciodată că o să-l mai vadă pe cel care i-a făcut viața un hel familiei lui.

-Eric: Tu! Ar trebui să te fac în mai multe feluri! Imbecil nenorocit!

-Jae Hon: Încă îmi amintesc de zilele când eram că frați. Îți mai amintești?

-Vasile: Îl cunoști?

Toți erau confuzi în legătură cu relația dintre cei doi. Pare că se cunosc de mult timp după modul în care vorbesc unul cu altul. Eric devenise tensionat și tăcut.

-Jae Hon: De ce taci? Spune-le motivul pentru care ne cunoaștem!

Nevrând să spună motivul rămâne tăcut lăsându-și capul în jos. Voia să-i spună Alessiei despre asta când va crește mai mare dar se pare că acel moment venise deja.

-Jae Hon: Se pare că trebuie să le spun eu. Ei bine, am fost cumnați. Am fost căsătorit cu sora lui și mama acestei fete.

-Alessia: Asta nu se poate! Minți!

-Jae Hon: Neagă cumva tatăl tău asta?

Uitându-se la tatăl său își dă seama că tot ce spuse bărbatul era adevărat. Toată viața ei, de mică, a fost mințită. Mama ei nu se mai întoarce, tatăl ei este defapt unchiul ei, tatăl ei adevărat nu a dorit-o niciodată. Se simțea așa trădată dar și recunoscătoare fiindcă deși nu a avut părinți măcar Eric a avut grijă de ea crescând-o în tot acest timp.

-Jae Hon: Acum să încep cu eliminarea, ține prea mult această dramă tâmpită. Nu suntem în drame ca să explice toate lucrurile neînsemnate.

Spune luându-și pistolul spatele pantalonilor îndreptându-l spre Eric, acesta închizându-și ochii acceptându-și soarta așteptând impactul glonțului.

-Alessia: Nu! Te rog! Nu!

-Jae Hon: Hyunjin!

Doar cu un gest acesta înțelege și-i acoperă gura fetei cu o bandă de scoci. Lacrimile îi curgeau văzându-și tatăl, chiar dacă este unchiul ei tot tată o să-i rămână pentru totdeauna, neputincios aproape de moarte.

Apăsând încet pe trăgaci își așteaptă cea de mult răzbunare să fie încheiată într-un sfârșit.

*BOOM*

Deschizând ochii se aștepta să vadă cum sângele curge din el dar nu simte nimic. Ceilalți cu ochii mari se uită la cel care căzuse pe jos, Jae Hon, scăpând pistolul și ținându-se de mână.

-Ofițer: Choi Jae Hon ești arestat pentru răpire! Ai dreptul să păstrezi liniștea! Orice faptă și frază poate fi folosită împotriva ta la proces în tribunal.

Kim Namjoon apăruse împreună cu o echipă de ofițeri luând în arest clanul păianjen. Zâmbind că toată lumea este bine îi dezleagă pe toți, Alessia fiind ultima. Lăcrimând îl i-a în brațe și îl strânge tare.

-Namjoon: Atât de mult ți-am lipsit?

Dezlipindu-se de el își revine în minți poziționându-și piciorul în mijlocul lui dând cu putere făcându-l să se țină de partea privată căzând pe jos.

-Alessia: Asta pentru că ai stat prea mult să mă salvezi! Idiotule!

Privind scena, toți cei prezenți au început să râdă iar alții se strâmbau numai la gândul în privința durerii suportate de săracul băiat. Luându-și în brațe "tatăl" se urcă în mașină așteptându-l pe cel rănit punându-se pe locul pasagerului, Seungmin fiind cel care conduce.

-Alessia: Să știi că n-am trecut cu vederea peste! Când ajungem acasă trebuie să-mi explici totul! Să nu crezi că nu sunt supărată pe tine!

Făcându-se mai comodă în brațele lui aceasta îl avertizează. Știind că până la urmă ai să-i spui asta se pregătise să îți dezvăluie întregul adevăr.

-Eric: N-am uitat scumpo, îți voi spune tot adevărul!

Spune sărutându-i fruntea strângând-o mai tare în brațe astfel încât să se simtă ea în siguranță. De data aceasta se decise, nu o va mai lăsa singură, nu va mai face aceeași greșeală lăsând-o pradă toate problemelor lui din trecut cu oameni periculoși.

Își promise lui însuși că o va proteja cu propria viață. Așa cum îi spusese și surorii lui înainte să părăsească acestă lume, pentru totdeauna.