Capitolul 8

1.2K 77 11
                                    

URMĂTOAREA ZI

ALESSIA

Mă trezesc cam leneșă din pat și mă duc la baie. Mi-e silă să mă spal pe dinți așa că dau ușor puțină apă pe față și  mă șterg cu un prosop coborând jos în pijamale, acestea fiind :

 Mi-e silă să mă spal pe dinți așa că dau ușor puțină apă pe față și  mă șterg cu un prosop coborând jos în pijamale, acestea fiind :

Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.

Ajung în sufragerie și nu dau de nimeni, mă uit la ceasul din perete care aproape sta sa cadă. Este 11 Ce?! 11! Doamne cat am dormit? Ei bine trebuia să aflu dacă acel nenorocit era criminalul, sunt o mare fană a dramelor coreene.

Mă duc în bucătărie și văd un bilețel magnetic pe frigider pe el scriind:

"Ale vezi că noi am plecat la repetiții, Jin ți-a lăsat mâncare în frigider, să o încălzești. Noi vom veni cam pe la 5 p.m. , vezi tu ce faci numai să nu dai foc casei, ah și să nu ieși pe afara ,sunt reporteri"

A dracu reporteri, chiar când vroiam să-mi fac un smoothie și să ies pe banca de afara, dar nu, trebuie să stau în casă! Blestemați să fie acei oameni bagaciosi!

Tresar când telefonul îmi sună, era un număr necunoscut, m-am speriat puțin dar după am răspuns.

VALERIA

Ora 6 a.m.

-Mama: Vale înțelege că o să-ți fie bine la bunicii tăi.

-Tata: Da, plus ca stai toată ziua singură în casă. E bine acolo, îți poți face prieteni.

-Valerai: Dar v-am zis deja că nu vreau!

-Mama: Te rog înțelegene și pe noi, ne este frică în momente d-astea. Mai ales că tatăl tău are probleme în momentul ăsta.

-Tata: Scumpo o facem pentru binele tău!

-Valeria: Fie! Dar o să-mi lipsiți!

-Mama: Și nouă scumpo!

Pe scurt plec la bunicii mei în Coreea, tată este un mafiot renumit iar acum are probleme și mă trimit să studiez în țară mea natală, da așa este eu sunt jumătate Coreeanca, mama este româncă iar tată coreean.

***

Am ajuns la aeroport și acum ma îmbarc în avion, trec de toate punctele de control și mă așez la locul meu, îmi bag căștile în urechi dând volumul la maxim și dau play bts-make it right gândindu-mă ca poate am ocazia să-i întâlnesc.

***

Este ora 10 p.m., iar eu sunt în aeroportul Seoul  mergând spre ieșire, în parcare doi vârstnici mă așteptau. I-am recunoscut imediat așa că le-am sărit în brațe.

-Bunica: Ce mare te-ai făcut scumpo!

-Valeria: Doar nu era să stau așa toată viața.

-Bunica: Normal ca nu.

-Bunicul: Dragă haide acasă, după puteți vorbi toată ziua.

-Bunica: Dacă o să putem, fiindcă vecinii de lângă sunt tare gălăgioși.

-Valeria: Lasă bunico, îi rezolv eu.

-Bunicul: Curajoasă lui bunicu'!

-Valeria: Asta sunt!

ALESSIA

C.T.

-Alessia: Alo?

-Valeria: În sfârșit! Ce faci Ale?

-Alessia: Vale! Mâncam, tu?

-Valeria: Bine și eu, de abia m-am mutat la bunicii mei în Coreea.

-Alessia: Ce?!

-Valeria: Da, poate ne întâlnim.

-Alessia: În ce oraș esti?

-Valeria: Seul, de abia am ajuns.

-Alessia: Moamă de abia astept să te văd!

-Valeria: Dar numai nu azi, bunica vrea să stea la taclale cu mine.

-Alessia: Desigur.  

-Valeria: Bine, ne mai auzim. Am ajuns și trebuie să despachetez.

-Alessia: Pa!

-Valeria: Pa!

C.T.I.

Când mă întorc îmi sare inima din piept când îi văd pe cei 7 pămpălăi transpirați, mai aveau puțin și cădeau din picioare.

-Alessia: Ne ne ne, mi-e milă de voi!







Căsătorie aranjată - ✔ -Where stories live. Discover now